Boala hemolitica a nou-nascutului reprezinta o afectiune a sangelui, ce apare atunci cand sangele mamei este incompatibil cu al fatului. Aceasta apare mai frecvent la a doua sarcina, comparativ cu prima.
Exista doua cauze majore de aparitie a bolii hemolitice a nou-nascutului: incompatibilitatea de Rh sangvin si a grupei de sange, ce poate fi tratata in timpul sarcinii sau dupa nastere.
Care sunt simptomele in boala hemolitica a nou-nascutului?
Cele mai frecvente simptome, in timpul sarcinii, includ:
- La efectuarea amniocentezei, lichidul amniotic poate avea o culoare galbena si poate contine bilirubina (produsa prin digerarea globulelor rosii imbatranite la nivelul ficatului).
- Ecografia fetala poate indica marirea de volum a ficatului, splinei sau a inimii, precum si acumularea de lichid la nivelul abdomenului, in jurul plamanilor sau a scalpului fetusului.
Dupa nastere, cele mai frecvente simptome includ:
- Pielea palida a nou-nascutului, din cauza anemiei.
- Icter sau colorarea in galben a lichidului amniotic, a pielii si ochilor. Fatul poate sa nu prezinte icter imediat dupa nastere, insa acesta poate sa apara la 24-36 de ore dupa nastere.
- Marirea de volum a ficatului si a splinei.
Cum este diagnosticata boala hemolitica a nou-nascutului?
Din cauza ca anemia si cantitatea mare de bilirubina pot aparea si in alte afectiuni, este necesara determinarea unei eventuale incompatibilitati sangvine intre mama si fat. Uneori, diagnosticarea se poate face in timpul sarcinii, bazata pe urmatoarele:
- Testarea prezentei anticorpilor anti-Rh in sangele mamei.
- Ecografie pentru a vizualiza marirea de volum a unui organ sau acumularea de fluid la fat. Ecografia este o investigatie medicala imagistica ce utilizeaza ultrasunetele pentru a vizualiza vasele de sange, organele si tesuturile din corp si nu dauneaza fatului.
- Amniocenteza, pentru a masura cantitatea de bilirubina din lichidul amniotic. Aceasta este utila pentru a diagnostica afectiunile genetice si cromozomale si anumite defecte de nastere. Aceasta investigatie necesita introducerea unui ac prin peretele abdomenului si al uterului pentru a recolta o proba de lichid amniotic.
- Probe colectate de la nivelul cordonului ombilical, pentru a determina prezenta anticorpilor, bilirubinei si a anemiei fatului.
Dupa nastere, pot fi efectuate urmatoarele investigatii pentre bebelus:
- Testarea sangelui de la nivelul cordonului ombilical, pentru a determina grupa de sange, Rh-ul, numarul globulelor rosii si prezenta anticorpilor.
- Testarea nivelului bilirubinei a nou-nascutului.
Care este tratamentul?
Odata diagnosticata boala hemolitica a nou-nascutului, tratamentul se administreaza in functie de momentul diagnosticarii: in timpul sau dupa sarcina.
In timpul sarcinii sunt necesare:
- Transfuzii de sange intrauterine. Acest lucru este posibil prin introducerea unui ac prin peretele uterin al mamei pana la nivelul cavitatii abdominale a fatului sau direct in vena cordonului ombilical. Aceasta procedura poate necesita un sedativ pentru a evita miscarile fatului in momentul trasfuziei.
- Nastere timpurie daca apar complicatii. Daca fatul are plamanii maturi, este necesara inducerea travaliului si a nasterii pentru a preveni agravarea bolii hemolitice a nou-nascutului.
Dupa nastere, tratamentul consta in:
- Transfuzii sangvine in caz de anemie severa.
- Lichide intravenoase in caz de tensiune arteriala scazuta.
- Oxigen sau asistare respiratorie mecanica in caz de dispnee („lipsa de aer”).
- Transfuzii de sange pentru a inlocui sangele alterat cu sange proaspat. Acest lucru permite cresterea numarului de globule rosii si scaderea nivelului bilirubinei.
- Administrarea de imunoglobulina intravenoasa, ce contine anticorpi pentru a ajuta sistemul imunitar al bebelusului. Aceasta reduce distrugerea globulelor rosii si scade nivelul bilirubinei.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
