Prabusirea permanenta, totala sau partiala, a pleoapei superioare, de origine congenitala sau dobandita.
Un ptozis afecteaza de cele mai multe ori un ochi si nu ambii.
Cauze – Un ptozis este provocat de slabirea muschiului ridicator al pleoapei superioare sau de o anomalie de inervare a acestui muschi. El poate aparea chiar la nastere, poate surveni in cursul vietii (procesul natural de imbatranire) sau poate fi consecutiv unui traumatism, unei operatii chirurgicale asupra ochilor (cataracta) sau unei boli (sindrom Claude Bernard-Horner, miastenie, paralizie a nervului motor ocular comun).
Tratament – Un ptozis congenital care acopera partial sau total pupila trebuie sa fie operat rapid pentru a evita aparitia unei ambliopii (diminuarea acuitatii vizuale): in fapt, copilul poate pierde treptat vederea prin nefolosirea ochiului. In schimb, daca ptozisul nu altereaza vederea, este mai bine sa se amane operatia pana cand copilul atinge varsta de 4 ani. Chirurgul procedeaza, de obicei, la o scurtare a muschiului ridicator al pleoapei. Este vorba de o operatie delicata, care necesita uneori sa se intervina in mai multe reprize. Un ptozis consecutiv unei operatii de cataracta poate, de asemenea, sa fie reparat chirurgical. Rezultatele sunt de obicei satisfacatoare. Un ptozis ce rezulta din imbatranirea naturala a tesuturilor nu este operat decat daca deranjeaza vederea. In alte cazuri, tratamentul se confunda cu cel al bolii de origine.
Sinonim: ptozis, ptosis, ptoza palpebrala.
