Sterolii sunt grasimi vegetale ce se gasesc in toate alimentele bazate pe plante. Sterolii, inclusiv colesterolul, sunt in aceeasi clasa de familie de steroizi, insa nu au efectele negative ce sunt asociate cu steroizii. Stanolii sunt glicozide, ce reprezinta niste structuri moleculare atasate sterolilor.
Stanolii pot fi distrusi rapid si, fara acestia, sterolii nu mai pot avea aceleasi beneficii pentru sistemul imunitar. In natura, plantele nu contin doar steroli. Sterolii sunt asociati intotdeauna cu acele glicozide. Cercetarea originala pentru steroli si stanoli a fost bazata pe un extract din planta Hypoxis Africana sau “Cartoful African”. Denumirea vine de la aspectul de cartof pe care il are aceasta planta. Deoarece au fost descoperite unele substante daunatoare in aceasta planta, au fost cercetate si alte plante ca sursa de steroli si stanoli.
Care sunt sursele de steroli si stanoli?
Graul, de exemplu, contine aproximativ 4.200 miligrame de steroli vegetali pe 100 de grame, in timp ce faina de grau contine numai 52 miligrame pe 100 grame. Prin procesare, sterolii vegetali sunt pierduti, ceea ce se intampla si in cazul uleiului rafinat de floarea soarelui. Plantele uleioase crude reprezinta o sursa bogata de fitosteroli si de glicozidele lor, insa cea mai mare parte a acestora este indepartata prin procesare.
In timp ce boabele de soia contin 160 miligrame de steroli vegetali pe suta de grame, uleiul crud contine aproximativ 350 miligrame. Acesta este redus cu 220 miligrame atunci cand uleiul este procesat si este si mai redus dupa hidrogenare. Aceste lucruri se aplica in cazul tuturor plantelor uleioase.
Oricum, pentru a consuma 100 miligrame de steroli vegetali, ar trebui sa mancam intre 500 si 700 grame de legume si fructe proaspete sau aproximativ 200 grame de produse pe baza de faina (fara aditivi). Acest gramaj ar trebui dublat pentru o suplimentare a unei diete normale, deoarece sterolii si stanolii sunt foarte bine atasati de fibra plantei si nu sunt complet absorbiti. Atunci cand alimentele procesate sunt consumate sau atunci cand suntem stresati, absorbtia acestora este si mai mica. Dietele de slabit, sanatatea precara si varsta inaintata reduc alarmant cantitatea de steroli si stanoli ingerata.
Stresul si procesele ce au loc in organism
Organismul are mecanisme ce il protejeaza de efectele nocive ale stresului. Inainte de a realiza ca suntem in pericol, creierul trimite semnale de alarma catre glandele suprarenale pentru a secreta adrenalina si cortizol, ce mobilizeaza corpul sa lupte sau sa fuga. Acest raspuns ar trebui sa fie o reactie de scurta durata, insa, in zilele noastre, suntem supusi la aceasta in mod continuu. Ca rezultat, sistemul nostru imun se dezechilibreaza si declanseaza raspunsuri inflamatoare. Glandele suprarenale obosesc si slabesc, astfel, sistemele de organe de la nivelul corpului, in special pe cel cardiovascular si endocrin.
Cortizolul ajuta organismul sa mentina echilibrul in fata stresului, contraataca reactiile inflamatorii si alergice si controleaza metabolismul proteinelor si al carbohidratilor. Cortizolul este un hormon subestimat. Echilibrul este cheia. In dozele naturale scazute stimuleaza sistemul imun, iar in doze crescute poate fi imunosupresor.
In prezenta stresului, sistemul imun si endocrin lucreaza ca un circuit integrat. Un sistem imun deficitar, impreuna cu afectarea sistemului endocrin, poate duce la aparitia unor boli inflamatorii cronice, boli autoimune precum lupus, artrita reumatoida si osteoporoza, reduce abilitatea de a lupta impotriva infectiilor si poate cauza atrofie musculara, imbatranire precoce si reactii scazute la vaccinuri. Tinerea sub control a cortizolului printr-o dieta sanatoasa, prin suplimentele alimentare si prin reducerea stresului , reprezinta cheia pentru preventia bolilor.
Dr Mateescu Roxana
Medic rezident geriatrie si gerontologie
