Cu parcurile pline de flori și mirosuri îmbietoare, niciun alt anotimp nu este atât de frumos ca primăvara. Pentru mulți dintre noi însă, primăvara înseamnă și strănuturi repetate, nas înfundat și ochi în lacrimi. Este, într-adevăr, un disconfort, dar și o dovadă că sistemul imunitar funcționează corespunzător, iar bazofilele sunt în alertă maximă.
Strănuturile, nasul înfundat și ochii înlăcrimați confirmă, așadar, că aceste mici celule lucrează din greu, toate aceste simptome fiind semne ale unei reacții alergice la substanțe precum polenul, praful, mucegaiul sau alți alergeni din mediul înconjurător. Iar în astfel de situații, corpul reacționează împotriva agresorilor invadatori, un proces în care bazofilele joacă un rol important.
Ce sunt bazofilele?
Bazofilele sunt un tip de leucocite, adică globule albe din sânge. Un nivel normal de bazofile este cuprins între 0,5% și 1% din numărul total de celule albe. Ceea ce, la adulții sănătoși, înseamnă aproximativ 0 până la 300 de bazofile per microlitru de sânge.
Dacă nivelurile de bazofile sunt în afara acestui interval, există posibilitatea de a dezvolta o afecțiune asociată cu numărul de bazofile din sânge. Și există două tipuri principale de afecțiuni: basopenia – caracterizată prin producția insuficientă de bazofile, și bazofilia – care indică o prezență crescută a acestor celule în sânge.
Deși, în cele mai multe cazuri, bazofilia nu este o afecțiune care să ridice semne de îngrijorare, poate fi doar o reacție normală și temporară a organismului la stimuli externi, dacă observați simptome neobișnuite sau persistente ori dacă nivelurile de bazofile sunt semnificativ crescute, nu ezitați să consultați un medic pentru evaluare și diagnostic. Bazofilele crescute pot fi și un indiciu pentru afecțiuni medicale severe.
Ce fac bazofilele?
Bazofilele se formează inițial în măduva osoasă, unde trec printr-un proces de maturizare. După maturizare, acestea părăsesc măduva osoasă și se deplasează prin fluxul sanguin către țesuturile afectate, pentru a sprijini procesul de vindecare după o leziune.
În plus față de rolul lor în procesele de vindecare, bazofilele joacă un rol esențial în reacțiile alergice. Ele recunosc și se leagă de anticorpii specifici, cunoscuți sub numele de imunoglobulina E (IgE), care sunt eliberați în urma contactului cu alergenii. În timpul acestor reacții alergice, bazofilele eliberează două enzime esențiale: histamina și heparina.
Histamina dilată vasele de sânge, îmbunătățind astfel fluxul sanguin și promovând vindecarea zonei afectate, în timp ce heparina împiedică coagularea excesivă a sângelui, asigurând o circulație sanguină adecvată în zonele afectate.
Astfel, bazofilele sunt esențiale nu doar în protecția împotriva infecțiilor, ci și în răspunsul imun al organismului la alergeni și alte agenți externi.
Bazofile crescute, cauze
Bazofilele crescute pot fi observate în diverse condiții, așa cum precizam mai sus, în cazul alergiilor sezoniere, infecțiilor parazitare (inclusiv a paraziților precum căpușele și viermii), infecțiilor bacteriene și în afecțiuni inflamatorii. Însă bazofilele crescute, pot sugera și existența unor afecțiuni grave precum: leucemie sau alte tulburări ale sângelui, reacții autoimune, afecțiuni tiroidiene ori afecțiuni inflamatorii cronice.
Așadar, ce face ca numărul de bazofile să fie prea mare? Iată principalele cauze:
- Alergii: Reacțiile alergice la substanțe precum polenul, acarienii, mucegaiul sau alimentele pot determina creșterea nivelului de bazofile în sânge. Acestea activează sistemul imunitar și pot declanșa bazofilie.
- Infecții parazitare: Infestarea cu paraziți, cum ar fi viermii intestinali sau protozoarele, sunt, de asemenea, asociate cu bazofilia. Bazofilele crescute sunt parte a răspunsului imun împotriva acestor agenți patogeni și pot fi activate pentru a combate infecția.
- Tulburări tiroidiene: Tulburările glandei tiroide, cum ar fi hipertiroidismul sau tiroidita autoimună, pot fi un factor ce crește numărul eozinofilelor. Disfuncția tiroidiană poate influența nivelurile hormonale și poate afecta răspunsul imun al organismului.
- Afecțiuni sanguine: Afecțiunile precum leucemia mieloidă cronică sau policitemia vera pot determina bazofilie crescută. Aceste condiții afectează producția de celule sanguine în măduva osoasă și pot afecta echilibrul normal al celulelor albe din sânge.
- Reacții medicamentoase: Anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizii sau terapia cu hormoni tiroidieni, pot determina creșterea numărului de bazofile, ca reacție adversă.
- Afecțiuni inflamatorii cronice: Bolile inflamatorii cronice pot fi, de asemenea, asociate cu bazofilia. Aceste afecțiuni inflamatorii pot determina o reacție a sistemului imunitar care să conducă la creșterea nivelului de bazofile în sânge.
Bazofile crescute, implicații clinice și afecțiuni asociate
Bazofilele crescute pot fi indicatori ai unei game variate de afecțiuni și pot avea implicații semnificative pentru sănătatea unei persoane. Printre aceste afecțiuni asociate se numără alergiile, care pot provoca reacții alergice la diverse substanțe precum polenul, praful și alimentele, și infecțiile parazitare, cum ar fi infestările cu viermi intestinali. De asemenea, bolile inflamatorii cronice, precum boala Crohn sau poliartrita reumatoidă, pot contribui la creșterea nivelului de bazofile.
Tulburările tiroidiene, cum ar fi hipertiroidismul sau tiroidita autoimună (boala Hashimoto), pot fi de asemenea asociate cu bazofile crescute, deoarece sistemul imunitar poate reacționa exagerat în cazul acestora. În plus, afecțiunile sanguine precum leucemia mieloidă cronică sau policitemia vera pot duce la creșterea nivelului de bazofile în sânge.
Alte condiții medicale care pot fi asociate cu bazofilele crescute includ dermatita atopică sau dermatita de contact, febra fânului și lupusul eritematos sistemic (LES), o boală autoimună care poate afecta multiple organe și sisteme, inclusiv sângele, manifestându-se prin diverse simptome. Bazofilele crescute pot fi observate și în acest context.
Monitorizarea nivelului de bazofile poate fi utilă în evaluarea și gestionarea acestor afecțiuni și a potențialelor complicații asociate cu acestea
Bazofile crescute. Ce teste sunt necesare pentru diagnostic
Când vine vorba de sănătatea bazofilelor, testele care se realizează pe sânge și pe componentele lui sunt esențiale pentru diagnosticarea și gestionarea corectă a afecțiunilor asociate. Două dintre cele mai importante teste sunt numărul absolut de bazofile și biopsia de măduvă osoasă.
Hemoleucograma completă (sau abreviată HLG sau HMG) este testul de sânge cel mai frecvent recomandat, utilizat pentru evaluarea numărului și stării celulelor sanguine, inclusiv a bazofilelor. Prin evaluarea procentajului de bazofile dintr-o hemoleucogramă completă și raportarea acestuia la numărul total de globule albe din aceeași probă de sânge, putem obține cele mai precise rezultate și determina dacă bazofilele sunt crescute, normale sau insuficiente.
De cealaltă parte, biopsia de măduvă osoasă este rezervată pentru cazurile severe sau în situațiile în care alte teste nu furnizează suficiente informații pentru diagnostic. Această procedură poate fi utilizată pentru a investiga în detaliu afecțiuni specifice, cum ar fi tulburările hematologice grave, precum leucemia, limfomul sau alte afecțiuni ale măduvei osoase. De asemenea, poate fi utilă în evaluarea eficacității tratamentului sau în depistarea complicațiilor asociate acestor afecțiuni.
În general, biopsia de măduvă osoasă este o procedură invazivă și este recomandată doar atunci când este absolut necesară pentru diagnosticare sau managementul corespunzător al pacientului.
Bazofile crescute. Recomandări
În cazul bazofilelor crescute, este important să consultați un medic pentru a determina cauza exactă și elabora un plan de tratament adecvat.
Însă, deoarece bazofilele crescute indică o posibilă problemă de imunitate, adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea bunăstării generale și a sănătății. Aceasta implică adoptarea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate, gestionarea eficientă a stresului și evitarea factorilor de risc cunoscuți.
