Balonarea reprezintă unul dintre cele mai frecvente şi supărătoare simptome din sfera gastroenterologiei. Pentru început trebuie menţionat că balonarea este diferită de meteorismul abdominal deşi frecvent se face această confuzie chiar şi de către personalul medical. Iată cum le deosebim şi, mai ales, cum puteţi scăpa de ele.
Meteorismul abdominal reprezintă distensia abdomenului prin creşterea măsurabilă a circumferinţei abdominale,ce are ca substrat acumularea excesivă de gaze la nivelul tubului digestiv. Balonarea este senzaţia subiectivă de distensie abdominală fără demonstrarea obiectivă neapărată a acesteia. Cauza acestei confuzii este tocmai frecvenţa crescută a asocierii celor două simptome şi diferenţa de nuanţă dintre acestea.
Balonarea, pentru fiecare altceva
Balonarea este un termen ambiguu folosit de fiecare individ cu sens diferit. Dacă pentru unele persoane semnifică senzaţia de abdomen umflat ce nu este neapărat obiectivat prin distensie abdominală măsurabilă, pentru alţii semnifică senzaţia de „burtă plină”, presiune intraabdominală, prezenţa excesivă de gaze sau de tensiune la nivelul peretelui abdominal. Aproximativ 24 % dintre pacienţii ce acuză balonare nu asociază distensie abdominală vizibilă.
Principalele cauze
Fiindcă frecvent sunt interconectate vom menţiona principalele cauze de balonare şi distensie abdominală.
- Cauze funcţionale (perturbarea creierului digestiv): sindromul colonului iritabil, dispepsia funcţională, intoleranţa la gluten non celiacă, constipaţie cronică idiopatică, balonare funcţională.
- Cauze organice: afectarea microbiomului intestinal, boala celiacă, intoleranţa la lactoză/fructoză, antecedente de chirurgie esofagiană, obstrucţia evacuării gastrice, gastropareza, lichidul de ascită, hipotiroidismul, diverticuloza intestinului subţire sau chiar tumori din sfera digestivă sau ginecologică.
Balonarea şi importanţa stilului de viaţă abordat
Principalii factori de risc ce duc la apariţia senzaţiei de balonare sunt: stilul de viaţă dezordonat cu mese haotice, bogate cantitativ, hipercalorice; mâncatul pe fugă; consumul de băuturi carbogazoase; guma de mestecat; stresul; constipaţia; obezitatea; consumul excesiv de antibiotic; anatomie modificată secundar unor intervenţii chirurgicale; anumite boli reumatologice; sarcina.
Care sunt simptomele?
Atât balonarea cât şi distensia abdominală determină disconfort abdominal uneori până la stadiul de durere având un impact negativ asupra calităţii vieţii. Se asociază frecvent cu eructaţii (râgâieli), aerofagie (înghiţirea aerului) şi flatulenţă (eliminarea gazelor intestinale).
Când trebuie să ne adresăm medicului
Deşi de cele mai multe ori se regleză din dietă şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos există anumite situaţii când prezentarea la medic este necesară, întrucât fie ascunde o afecţiune organică, fie afectează semnificativ calitatea vieţii prin persistenţa sa.
Consultaţi un medic dacă:
- aţi încercat să vă schimbaţi stilul de viaţă, iar balonarea persist;
- este asociată cu febră, tegumente palide, vărsături cu sânge, scădere în greutate; diaree, constipaţie, scaune cu sânge;
- debutul durerii abdominale este brusc şi intensitatea severă;
- umflarea abdomenului este rapidă;
- s-a instalat imediat după intervenţii chirurgicale.
Tratamentul potrivit
Pentru că tulburările gastrointestinale funcţionale predomină reprezintă cauza principală a balonării, schimbarea stilului de viaţă cu adoptarea unei diete echilibrate reprezintă baza tratamentului. Desigur că putem asocia şi terapie medicamentoasă în vederea ameliorării simptomatologiei: antispastice pentru controlul discomfortului/durerilor abdominale; probiotice pentru reglarea microbiomului intestinal; substanţe reducătoare de gaze pe bază de simeticonă; stimulant al secreţiei fluide sau chiar antidepresive. În ceea ce priveşte balonarea de cauză organică, aceasta se va remite odată cu soluţionarea acesteia.
