Balanita este afecțiunea care definește inflamația glandului penian (capul penisului). Conform datelor, este o afecțiune relativ comună, afectând aproximativ 3-11% din totalul bărbaților, cel puțin o dată de-a lungul vieții. Postita este termenul folosit pentru a descrie inflamația, exclusiv la bărbații necircumciși, prepuțului. Balanopostita definește inflamația concomitentă a capului penisului și prepuțului, fiind o afecțiune care apare exclusiv la bărbați necircumciși. Ca urmare a faptului că balanita și balanopostita apar adesea împreună, termenii sunt utilizați de obicei în mod interschimbabil. De menționat, însă, că balanita nu este o infecție cu transmitere sexuală.
Balanita – cauze și factori de risc
Deși există o gamă variată de afecțiuni care afectează organele genitale masculine, balanita este cauzată în special de igiena personală intimă deficitară (mai ales la bărbații necircumciși). Într-un astfel de caz, mediul cald și umed de sub prepuțul glandului penian favorizează creșterea și dezvoltarea microorganismelor care provoacă balanită, în special ciupercile. Infecțiile fungice sunt cea mai frecventă etiologice identificabilă în cazurile de balanită și majoritatea infecțiilor se datorează speciei Candida albicans. Acest organism este prezent, în mod normal, la nivelul glandului penian, dar poate provoca infecții în anumite condiții (în special modificări de pH).
Deși infecția fungică este principala cauză care duce la balanită, mai există și alte posibile cauze care nu ar trebui trecute cu vederea, de natură infecțioasă sau neinfecțioasă:
Etiologie infecțioasă
- Infecții cu Candida (deseori în asociere cu diagnosticul subiacent de diabet care duce la un statut imunitar deficitar);
- Infecții cu streptococ β-hemolitic grup A (Streptococcus pyogenes), grup B (Streptococcus agalactiae);
- Infecția cu Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae;
- Infecția cu HPV, Herpes simplex;
- Infecția cu Gardnerella vaginalis, Trichomonas vaginalis, Mycoplasma genitalium;
- Infecția cu Treponema pallidum, Borrelia burgdorferi, Borrelia vincentii.
Etiologie neinfecțioasă
- Igienă intimă deficitară (cea mai frecventă cauză);
- Iritanți chimici (spermicide, detergenți, geluri de duș și săpunuri parfumate, reacție alergică la balsamurile folosite pentru spălarea lenjeriei intime);
- Condiții medicale subiacente, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă (pe partea dreaptă), ciroză, nefroză, artrită reactivă, fimoza patologică;
- Alergii la medicamente (tetracicline, sulfonamide);
- Obezitate morbidă;
- Reacție alergică (latexul din prezervativ, geluri contraceptive);
- Traumele și leziunile la nivelul penisului;
- Condiții neoplazice (cancerul penian).
Balanita poate apărea la orice vârstă, afectând 1 din 30 de bărbați necircumciși în timpul vieții. Copiii sub 4 ani și bărbații necircumciși reprezintă grupul cu cel mai mare risc de a suferi de-a lungul vieții de balanită. Este mult mai probabil ca balanita să apară dacă există fimoză, numele dat acelei afecțiuni în care prepuțul nu poate fi retras complet către partea inferioară a penisului, descoperindu-se astfel glandul penian. Datele de specialitate sugerează că balanita apare înainte de toate la bărbații necircumciși, aceștia având un risc și de 3,8 mai mare de a dezvolta cancer. Se pare că circumcizia are efect protector împotriva dermatozelor infecțioase ale penisului.
Balanita – simptome și manifestări clinice
Balanita se prezintă cu simptome cantonate la nivelul aparatului genital masculin, în special la nivelul penisului. Tabloul simptomatologic este unul caracteristic, incluzând următoarele:
- glandul (capul) are culoare roșiatică, strălucitoare și este inflamat;
- durere, prurit și senzația de iritație la nivelul glandului penian;
- miros respingător la nivelul glandului;
- urinare dureroasă, însoțită de senzația de arsură;
- prepuțul aderă de glandul penisului și nu poate fi retras;
- scurgeri albicioase, groase, cu miros respingător;
- apariția smegmei (substanță albicioasă, de consistență brânzoasă) în zona prepuțului;
- limfadenopatie localizată (umflarea ganglionilor inghinali);
- glandul penisului capătă un aspect lezat, anormal.
De menționat este faptul că balanita poate fi declanșată și de alte afecțiuni ale pielii, așadar pot exista și simptome ale acestora:
- lichenul plan: apariția de pete mici, pruriginoase, roz sau violacee, pe brațe sau picioare;
- psoriazisul: piele uscată, solzoasă, care formează scuame albicioase;
- eczema;
- dermatita;
- în cazuri deosebit de rare, balanita a fost asociată și cu cancerul de piele.
Au fost identificate 3 tipuri principale de balanită, clasificate în special în funcție de modul de manifestare și asocierea cu alte afecțiuni:
- balanita Zoon (balanopostita): se prezintă cu inflamația concomitentă a prepuțului, dar și a glandului penian, afectând în principal bărbații de vârstă mijlocie și bătrânii necircumciși;
- balanita circinată: asociată în special cu artrita reactivă, se prezintă cu leziuni ulcerative de dimensiuni reduse, superficiale, nedureroase;
- balanita pseudoepiteliomatoasă și micacee: se prezintă cu leziuni solzoase și care seamănă foarte bine cu negii, pe suprafața glandului penian.
Diagnosticul de balanită
Diagnosticul este pus pe seama aspectului vizual, așadar a simptomelor, iar aspectul leziunilor poate chiar să ghideze tipul afecțiunii. Pot fi necesare teste pentru a identifica agentul etiologic implicat, deși deseori este vorba despre Candida albicans. Acestea pot implica realizarea unei culturi bacteriene din exsudatul purulent, testarea pentru Herpes simplex (în special în prezența leziunilor veziculoase sau ulcerative), pentru sifilis (dacă sunt prezente ulcerații), dar și diferite teste pentru Mycoplasma genitalium, Trichomonas, dacă este prezentă și uretrita asociată. Dacă este prezentă smegma (exsudatul albicios, brânzos), cel mai probabil este vorba de Candida.
Balanita – alternative de tratament
Scopul inițial al diagnosticului ar trebui să fie excluderea infecțiilor cu transmitere sexuală, dar și evaluarea riscului de cancer penian. Igiena adecvată este esențială atât ca măsură preventivă, cât și terapeutică. Antifungicele topice sunt tratamentul de elecție pentru persoanele care, după cum am menționat, deseori sunt diagnosticate cu balanopostită (clotrimazol și miconazol 1%). La persoanele alergice la imidazoli, cremele cu nistatină sunt o alternativă eficientă. În cazurile recurente sau refractare, și îndeosebi pe fondul imunodepresiei (diabetici, tratamentele cronice cu corticosteroizi, infecția subiacentă cu HIV), se poate recomanda circumcizia chirurgicală.
Balanita – complicații și riscuri asociate
Necorespunzător sau prea târziu tratată, balanita se poate chiar croniciza. Durerile devin foarte severe, apar leziuni ulcerative la nivelul glandului penian și prepuțului, blocarea canalului prin care se elimină urina, fimoza și parafimoza. S-a observat faptul că există riscul ca leziunile de la nivelul glandului penian să sufere transformare malignă, evoluând spre cancer penian. Există și un risc de cicatrizare, de apariția a lichenului scleros (balanita xerotică obliterantă). În aceste cazuri, viața și funcția sexuală sunt compromise, putându-se ajunge chiar la dificultăți deosebit de mari în a urina. Fimoza și parafimoza pot complica, de asemenea, prognosticul afecțiunii.
Sfaturi pentru prevenție
Principala modalitate de a preveni această afecțiune o reprezintă asigurarea unei igiene intime optime, în fiecare zi. Specialiștii recomandă următoare:
- spălarea zilnică a glandului penian și prepuțului, folosind apă călduță și un săpun delicat, care nu conține parfumanți sau alte substanțe sintetice. Zona trebuie curățată cu mișcări cât mai delicate;
- lenjeria intimă ar trebui spălată cu detergenți hipoalergeni, cu un conținut cât mai redus de substanțe chimice potențial iritante;
- glandul penian și prepuțul ar trebui, de asemenea, uscate imediat după spălarea acestora;
- este recomandat ca mâinile să fie spălate de fiecare dată înainte de a atinge penisul, așadar nu doar după atingerea acestuia;
- folosirea prezervativului este eficientă pentru a preveni infecțiile cu transmitere sexuală ce pot duce la balanită;
- gestionarea optimă a diabetului și controlul hiperglicemiei poate ajuta la prevenția acestei afecțiuni în rândul bărbaților diabetici;
- scăderea în greutate, în special în rândul persoanelor cu obezitate, reduce recurența acestei afecțiuni;
- în ultimă instanță, circumcizia reprezintă cea mai eficientă modalitate de a preveni balanita, fiind cunoscut faptul că această intervenție scade semnificativ și riscul de cancer penian.
foto: shutterstock.com
