Din pacate, cancerul de san ocupa unul dintre primele locuri in ierarhia celor mai frecvente tipuri de cancer, alaturi de cel digestiv si al colului uterin. Desi evolueaza bine in conditiile depistarii si tratamentului precoce, cancerul de san ramane inca tardiv diagnosticat si tratat, provocand decese.
Printre factorii implicati in declansarea cancerului mamar amintim: varsta (riscul creste odata cu inaintarea in varsta), antecedentele heredo-colaterale de cancer de san, modificarile genetice, sanii mai densi, prima menstruatie sub 12 ani si menopauza tardiva (peste 50 de ani), utilizarea de lunga durata a terapiei de substitutie in menopauza, radioterapia efectuata la nivelul toracelui (in boala Hodgkin), traumatismele repetate la nivelul sanilor, alcoolul, fumatul, sedentarismul si supraponderalitatea, precum si alimentatia bogata in alimente de origine animala si grasimi saturate.
Cel mai important rol in depistarea precoce a cancerului mamar revine fiecarei femei in parte: odata cu inceperea vietii sexuale, trebuie sa aiba deprinderea de a-si face o autoevaluare lunara prin palparea periodica a sanilor. La cel mai mic semn de suspiciune, trebuie sa consulte medicul.
Cum se face corect autoexaminarea sanilor?
Aceasta se face stand in picioare, in fata oglinzii, la inceput prin inspectia vizuala a sanilor, care ar trebui sa fie relativ egali ca dimensiune, fara retractie mamelonara, iar pielea de pe san sa nu aiba aspectul de „coaja de portocala”. Apoi, se trece la palparea fiecarui san in parte, in sensul acelor de ceasornic, cu varful degetelor, examinand sistematic intregul san. Perioada potrivita pentru autoexaminare: din a doua zi de menstra pana la sfarsitul acesteia, deoarece sanul este moale si permite evidentierea structurilor. Orice alta perioada a lunii induce in eroare, putand oferi rezultate fals pozitive. De asemenea, trebuie palpati si ganglionii axilari.
Cand trebuie consultat medicul
Dupa autoevaluare, femeia se poate prezenta la medic in coditiile depistarii unuia sau mai multor noduli, ce trebuie sa aiba cateva caracteristici specifice: duritate lemnoasa, imobilitate fata de planurile subiacente, infiltrarea tegumentului, lipsa durerii (de cele mai multe ori, durerea de san trimite femeia la control), uneori apare si retractia mamelonului. Pielea sanului trebuie sa fie neteda, fina, fara pigmentari sau alte modificari.
Investigatii necesare
In eventualitatea unei suspiciuni de afectare maligna a sanului, medicul are la indemana mai multe investigatii. Prima este ecografia mamara – investigatie neinvaziva, nedureroasa, ce foloseste ultrasunete si poate fi repetata de mai multe ori, fiind indicata si femeilor sub 40 de ani. Astfel, se pot depista atat formatiunile benigne (chisturile si fibroadenoamele), cat si cele maligne. Daca ecografia ridica suspiciuni, urmatoarea investigatie recomandata este mamografia bilaterala – foloseste raze x, nu poate fi repetata decat anual si numai la femeile de peste 40 de ani. Este indicata si femeilor sub 40 de ani, doar in situatii de suspiciune de neoplasm. Impreuna, cele doua metode pun diagnosticul in proportie de peste 95%.
Dr. Gabriela Pasescu
Medic primar medicina generala,
Medicina de Familie
Centrul Medical Academica
www.academica-medical.ro
