Femeile de vârstă mijlocie (40 – 60 ani) care manifestă compasiune faţă de sine prezintă un risc mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare decât cele neîndurătoare cu ele însele. Acest lucru se aplică indiferent de valorile unor factori de risc precum tensiunea arterială, rezistența la insulină și nivelul de colesterol. Concluzia le aparţine cercetătorilor de la University of Pittsburgh şi a fost publicată recent în revista Health Psychology.
În ciuda a ceea ce spun scepticii, autocompasiunea nu este o moft, ci o necesitate. Există chiar şi cercetări care susţin acest lucru. Oamenii de ştiinţă vin cu dovezi palpabile în acest sens.
“Până în prezent, au fost derulate foarte multe cercetări care s-au concentrat pe studierea modului în care stresul și alți factori negativi pot influenţa sănătatea cardiovasculară, însă impactul unor factori psihologici pozitivi, cum ar fi autocompasiunea, este mai puțin cunoscut”, consideră Rebecca Thurston, profesor de psihiatrie, știință clinică și translațională, epidemiologie și psihologie la University of Pittsburgh.
Importanţa practicilor de mindfulness
Practicile de mindfulness, cum ar fi meditația, yoga, savurarea mâncării, scrisul de mână, recunoştinţa etc. câștigă, pe zi ce trece, din ce în ce mai multă popularitate în rândul adulţilor din întreaga lume. Epuizați de un val de factori stresori la locul de muncă și în viețile personale, oamenii aleg să-şi concentreze atenţie spre interior pentru a-și gestiona starea de spirit și emoțiile.
În timpul pandemiei, cauzele şi simptomele stresului s-au amplificat, în special pentru femei. Cercetările de la diverse grupuri din întreaga lume demonstrează că doamnele şi domnişoarele sunt afectate, în mod special, deoarece au grijă de copii și rude mai în vârstă și, de asemenea, adesea, tot ele sunt cele care au grijă și de alți adulți.
Practicarea atenției și a autocompasiunii reprezintă recomandări pe care consilierii și psihologii clinicieni le sugerează adesea clienților care se confruntă cu stresul cronic. Aceste tehnici s-au dovedit a fi eficiente pentru gestionarea anxietății, iritabilității și chiar a depresiei ușoare.
Autocompasiunea, benficiile dovedite ale
Oare aceste practici au vreun efect fiziologic asupra organismului? Thurston și colegii săi au încercat să răspundă la această întrebare. Astfel, au derulat un studiu la care au participat 200 de femei cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani.
Acestea au completat un scurt chestionar în care li s-a cerut să evalueze cât de des experimentează sentimente de inadecvare, indiferent dacă se simt adesea complexate de defectele lor sau dacă își acordă grijă și tandrețe în momentele dificile ale vieții. De asemenea, participantelor la studiu li s-au efectuat ecografii standard de diagnosticare a arterelor carotide (vasele majore din gât care transportă sângele de la inimă la creier).
Astfel, oamenii de știință au descoperit că femeile care au obținut scoruri mai mari la scara autocompasiunii aveau pereți mai subțiri ai arterei carotide și o acumulare mai mică de placă de aterom decât cele cu compasiune faţă de sine scăzută. Acești indicatori au fost legați de un risc mai mic de apariţie a incidentelor cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord și accidentul vascular cerebral, în următorii ani. Rezultatele au persistat chiar și atunci când cercetătorii au controlat comportamentele și alți factori psihologici care ar putea influența rezultatele bolilor cardiovasculare, cum ar fi activitatea fizică, fumatul și simptomele depresiei.
Combateţi simptomele stresului cu suplimente
“Trăim cu toții momente extraordinar de stresante. Iar cercetările noastre sugerează că autocompasiunea este esențială atât pentru sănătatea noastră mentală, cât și pentru cea fizică”, consideră Rebecca Thurston.
