Atrofia cerebrală reprezintă pierderea celulelor de la nivelul creierului (neuronilor), dar și a conexiunilor care ajută la comunicarea acestora (sinapselor). Aceasta poate fi consecința mai multor tipuri de boli ale creierului, precum boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral sau boala Parkinson.
Odată cu înaintarea în vârstă este normală o scădere a neuronilor, însă este un proces mai lent. Atrofia cerebrală, asociată cu o boală sau cu un traumatism cranian, apare brusc și este mult mai invalidantă.
Speranța de viață a persoanelor cu atrofie cerebrală poate fi influențată de cauză. De exemplu, persoanele cu boala Alzheimer pot trăi până la 8 ani după diagnostic, dar cele cu scleroză multiplă pot duce o viață normală urmând tratamentul adecvat.
Atrofie cerebrală, semne și simptome
Semnele și simptomele atrofiei cerebrale variază în funcție de cât de afectat este creierul (parțial sau total), de localizare, dar și de afecțiunea de bază care a dus la apariția acesteia. Acestea includ:
- demența se manifestă prin pierderea memoriei, a gândirii, capacității de a învăța, dar și prin imposibilitatea de a plănui și organiza lucrurile;
- convulsiile reprezintă o activitate electrică anormală a creierului, ce cauzează apariția unor mișcări repetitive și, uneori, pierderea cunoștinței.
- afazia implică tulburări de vorbire și înțelegerea limbajului.
Atrofie cerebrală, principalele cauze
Există mai multe situații care pot duce la atrofie cerebrală. Printre acestea, traumatismele, unele boli sau infecțiile.
- Accidentul vascular cerebral apare atunci când circulația sângelui este întreruptă, iar neuronii mor în lipsa oxigenării. Din această cauză se pierd funcțiile controlate de zonele afectate, precum mișcările membrelor și vorbirea.
- Traumatismele pot cauza atrofia creierului în urma unei căderi, unui accident auto sau a unei loviri la nivelul capului.
- Boala Alzheimer sau alte tipuri de demență presupun lezarea progresivă a creierului și pierderea abilității de a comunica cu persoanele din jur. Afectarea creierului în acest caz este atât de puternică, încât afectează întreaga viață.
- Boala Huntington este o afecțiune care apare la o vârstă medie și afectează progresiv neuronii. Odată cu trecerea timpului, afectează abilitățile psihice și fizice ale unei persoane. Această boală se manifestă prin depresie severă și mișcări involuntare ale corpului.
- Leucodistrofiile reprezintă un grup de boli rare ce afectează teaca de mielină (stratul protector din jurul celulelor creierului). De obicei, apar în copilărie și pot cauza apariția unor probleme legate de memorie, mișcări ale membrelor, comportament, văz și auz.
- Scleroza multiplă este o boală autoimună ce apare mai frecvent la femeile tinere, în care sistemul imunitar atacă celulele nervoase. În consecință, pot apărea tulburări de mișcări ale membrelor și de coordonare. Mai mult, poate duce în timp la apariția demenței și a atrofiei cerebrale.
- SIDA este o boală cauzată de virusul HIV ce atacă sistemul imunitar. Deși acesta nu atacă direct neuronii, poate distruge conexiunile dintre aceștia. Toxoplasmoza (un tip de infecție) asociată cu SIDA poate, de asemenea, să lezeze neuronii.
- Encefalita reprezintă o inflamație a creierului, cel mai adesea fiind cauzată de virusul herpes simplex. Virusurile cauzatoare distrug neuronii și cauzează apariția unor simptome importante, precum confuzia, convulsiile și paralizia.
- Neurosifilisul (sifilisul cerebral) apare la persoanele infectate cu sifilis (boală cu transmitere sexuală) dacă nu se tratează corect. Neurosifilisul presupune afectarea creierului și a țesutului protector.
Atrofie cerebrală, tratament
Tratamentul pentru atrofie cerebrală presupune, în primul rând, tratarea afecțiunii de bază, medicamentos sau prin intervenție chirurgicală, în funcție de caz. Este indicat să discutați cu medicul dacă prezentați unele dintre simptomele prezentate pentru a beneficia de un diagnostic corect și de un tratament eficient.
