Ateromul reprezinta o acumulare de lipide (colesterol „rau”), ce se depune la nivelul vaselor sangvine, formand in timp o placa ateromatoasa in peretele arterial. Aceasta placa se poate rupe cu eliberare de elemente aterosclerotice care vor forma un tromb (cheag) ce poate obstrua (astupa) partial sau total artera respectiva.
LDL-colesterolul sau colesterolul „rau” determina o varietate de efecte toxice si disfunctii vasoconstrictoare sau vasodilatatoare ale peretelui vascular produse de excesul de radicali liberi. Acumularea sa intr-un anumit teritoriu si turbulenta sangelui determina zona de formare a placii de aterom.
Ateroscleroza, principala cauza de mortalitate si invaliditate la nivel mondial
Are o frecventa mai scazuta la femei decat la barbati, datorita estrogenului care are o functie protectoare in acest caz, dar acest lucru dispare odata cu menopauza si riscul de boala cardiovasculara devine egal pentru ambele sexe.
Ateroscleroza are o incidenta crescuta in tarile dezvoltate si este consecinta unui mod de alimentatie prea bogat in acizi grasi si in colesterol. Debuteaza inca din copilarie, evolutia ei fiind accelerata de anumiti factori de risc, precum fumatul, obezitatea, diabetul, hipertensiunea arteriala si sedentarismul.
Simptomele arterosclerozei devin insa vizibile in jurul varstei de 40-70 de ani, atunci cand solicitarile la care este supus organismul sunt la intensitate crescuta si incepe procesul fiziologic de imbatranire. In cazul in care nu se fac modificari semnificative ale stilului de viata, ateroscleroza poate avea o evolutie neplacuta si complicatii de nedorit.
Exista multi factori ce pot determina o ruptura a placii de aterom, precum factorii mecanici (efort, hipertensiune arteriala), factorii vasculari, infectiosi, toxinele, produsii fumului de tigara sau hiperglicemia. Acestia duc la instabilitatea placilor mai tinere si mai fragile, bogate in lipide, iar consecinta imediata este formarea unui tromb arterial ce poate duce la un accident cardiovascular.
Tromboza arteriala reprezinta cea de-a treia complicatie posibila a unei placi de aterom si este consecinta rupturii, fisurarii sau ulceratiei acesteia. Tromboza se poate manifesta in grade diferite in functie de durata, importanta ocluziei si teritoriul afectat. Exemplul cel mai cunoscut este cel al infarctului miocardic acut in cursul unei ocluzii brutale, complete si prelungite a arterelor coronare de catre un tromb. De asemenea, la nivel cerebral, tromboza poate determina infarctele cerebrale si atacurile cerebrale tranzitorii, iar la nivelul membrelor inferioare determina durere la mers si vindecarea incetinita a ranilor.
In cazul in care aveti rude de gradul I cu hipertensiune arteriala, ateroscleroza sau accidente vasculare in antecedentele familiale, riscul de a dezvolta o boala cardiovasculara creste semnificativ fata de cei care nu prezinta aceste afectiuni. In aceasta situatie, boala poate aparea la o varsta mai tanara si poate avea o evolutie mai grava.
Pentru investigarea aterosclerozei puteti efectua teste de laborator precum dozarea LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor, glicemiei, efectuarea unei coagulograme si a parametrilor inflamatiei.
Investigatii necesare in cazul arterosclerozei (placilor de aterom)
Testele de investigare utile pentru diagnostic sunt:
- Ecografia Doppler, ce masoara reactivitatea, functia si dimensiunile arterelor;
- Electrocardiograma, pentru a detecta o boala cardiaca coronariana;
- Testul la efort, unde vor aparea dureri precordiale sau modificari pe electrocardiograma in caz de oxigenare dificila a miocardului;
- Scintigrama cardiaca de stres, in care se injecteaza technetiu 201 in momentul maxim al efortului.
Tratamentul arterosclerozei consta in primul rand in schimbarea stilului de viata
Diminuati consumul de grasimi saturate, carne de porc, prajeli si consumati mai multe fructe si legume, peste si ulei de peste. De asemenea, este important sa evitati alcoolul si fumatul. Efectuati zilnic cel putin 30 de minute de exercitii fizice moderate sau plimbari de cel putin 60 de minute. Antioxidantii, precum vitaminele A, E, C si beta-carotenul reduc mortalitatea prin evenimente cardiovasculare, intrucat reduc LDL-colesterolul, inhiba acumularea lipidelor in peretii vasculari si imbunatatesc functia vasului sangvin.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI
UMF „Carol Davila” Bucuresti
