Atacul de cord sau infarctul miocardic, asa cum este numit corect in termeni medicali, reprezinta o urgenta medicala. Termenul de infarct miocardic defineste necroza sau moartea muschiului cardiac, din cauza intreruperii fluxului de sange la nivelul unei zone a muschiului cardiac.
Muschiul inimii (miocardul) are nevoie de un aport constant de oxigen pentru a putea functiona in conditii normale. Oxigenul este furnizat prin intermediul sangelui care circula prin arterele coronare, care iriga peretii inimii. La pacientii cu boala coronariana sau cardiopatie ischemica, arterele coronare se ingusteaza prin prezenta placilor de aterom (depozite de grasime pe peretii arterelor coronare), iar miocardul sufera din cauza oxigenarii insuficiente.
Anual, in Romania, peste 15.000 de persoane sufera un infarct miocardic. In Romania, doar 40% dintre pacientii cu infarct sunt tratati in spital in primele trei ore de la debutul infarctului, conform Societatii Romane de Cardiologie.
Cum apare atacul de cord
Placile de aterom sunt formate din grasimi, calciu, proteine si celule inflamatorii si au dimensiuni variabile. Aceste placi de aterom au, de obicei, un invelis mai dur, din cauza calcificarilor, si un miez moale. Daca invelisul calcificat al placii se rupe, apare o sangerare la acest nivel, ceea ce atrage aici trombocitele, celulele care incearca sa opreasca sangerarea prin formarea unui cheag de sange in jur. Daca acest cheag de sange astupa complet artera respectiva, muschiul inimii sufera din cauza lipsei de oxigen si apare asa-numitul atac de cord. Mult mai rar, atacul de cord apare ca o consecinta a vasospasmului coronarian.
Simptome care il anunta
Exista anumite simptome care sunt sugestive pentru instalarea unui infarct miocardic, mai ales daca acestea apar la persoane cunoscute cu cardiopatie ischemica sau cu alte afectiuni cardiovasculare ori cu factori de risc pentru boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, dislipidemie, obezitate, fumatori etc.). Aceste simptome sunt:
- Senzatie de disconfort toracic, de presiune, de greutate sau durere la nivelul pieptului ori bratului stang. Aceasta senzatie de durere poate iradia in spate, in mandibula sau in brat.
- Senzatie de plenitudine, de disconfort gastric, de arsura in epigastru, transpiratii, greata, varsaturi, ameteli, stare de slabiciune exagerata, anxietate, senzatie de sufocare, palpitatii cu ritm rapid, regulat sau neregulat. Aceste simptome au durata mai mare de 30 de minute si nu cedeaza la administrarea unei tablete de nitroglicerina sublingual.
- Exista si situatii cand infarctul de miocard nu se manifesta clinic. In acest caz, poarta numele de infarct silentios. Acesta este resimtit relativ frecvent de persoanele care au diabet zaharat.
Pacientii cu infarct au nevoie de tratament de urgenta
Acesta creste sansele de supravietuire. Cu cat diagnosticul este stabilit mai rapid, cu atat mai repede se poate interveni. Ideal, aceasta interventie medicala trebuie sa aiba loc in primele doua ore de la debutul infarctului. Tensiunea arteriala in cazul unui infarct este variabila, desi, in multe cazuri, se observa tendinta catre hipertensiune, daca nu se dezvolta socul cardiogen.
Investigatii necesare
Pentru diagnosticul infarctului miocardic sunt necesare, pe langa examenul pacientului, si testele paraclinice. Acestea includ electrocardiograma, ecografia cardiaca, analizele de sange (determinarea enzimelor cardiace, care cresc in sange dupa instalarea unui infarct), coronarografia. Cea din urma este o metoda interventionala prin care se poate vizualiza direct locul infarctului si placa de aterom responsabila de aparitia infarctului. Totodata, coronarografia permite medicului inserarea unui stent la locul ocluziei, stent care mentine deschisa artera coronara si permite restabilirea fluxului de sange la acest nivel.
Dr. Camelia Diaconu
Medic primar boli interne, specialist cardiologie
International Pediatric and Family Medical Clinic, Pipera-Voluntari
Tel.: 0374200300
