Prin astm bronșic înțelegem inflamația cronică și reversibilă a căilor respiratorii superioare, cu episoade acute de atac și remisie. Inflamația căilor respiratorii produce obstrucția intermitentă, temporară, a fluxului de aer și hiperreactivitate bronșică.
Simptomele pe care le acuză persoana cu astm bronșic sunt tusea persistentă, respirație șuierătoare, dispnee, care pot fi exacerbate de o mulțime de factori declanșatori, cum ar fi alergiile și infecțiile respiratorii virale și bacteriene. De cele mai multe ori, o persoană dezvoltă astm bronșic încă din copilărie, deseori în asociere cu alte caracteristici atopice, cum ar fi eczema, febra fânului (rinita alergică) sau alte alergii.
De asemenea, severitatea simptomelor poate varia de la o persoană la alta. Spre exemplu, unele persoane pot prezenta manifestări moderate, pe când în cazurile mai severe de astm bronșic se poate ajunge chiar la închiderea (aproape) completă a căilor respiratorii, ceea ce ar putea duce la compromiterea funcției respiratorii. Tratamentul se bazează în special pe educarea persoanei cu privire la necesitatea de a evita expunerea la factorii care pot declanșa episoadele de atac și utilizarea constantă a bronhodilatatoarelor cu acțiune rapidă. Mai ales în sezonul călduros, când în atmosferă există cantități ridicate de alergeni și granule de polen, simptomele se pot agrava.
Astm bronșic – cauze și factori de risc
Nu se cunosc cu exactitate cauzele care duc la astm bronșic, însă se observă faptul că este mult mai frecvent în anumite familii, ceea ce sugerează o predispoziție genetică a bolii. Există totuși o serie de factori de risc asociați cu dezvoltarea astmului în copilărie, cum ar fi greutatea mică la naștere și alte semne clare de atopie și alergii, cum ar fi rinita alergică sau eczema. Mai mult decât atât, se observă că persoanele de sex masculin sunt mai frecvent afectate de astm bronșic. Copiii sunt mai predispuși să dezvolte astm bronșic dacă sunt expuși la fumul de țigară (fumat pasiv). Persoanele cu astm bronșic au un sistem imunitar care tinde să reacționeze exagerat.
În funcție de tipul factorului declanșator, clinicienii clasifică astmul bronșic în două categorii:
- astm bronșic alergic (numit și „astm extrinsec”): declanșatorul episodului de atac este unul din afara corpului, care pătrunde în organism odată cu inspirul. Astfel de factori sunt: fumul de țigară, granulele de polen, părule de animale, excrementele acarienilor, anumite alimente și aerul rece, praful, parfumurile, gazele de eșapament, diferite substanțe chimice volatile;
- astm bronșic non-alergic (numit și „astm intrinsec”): episoadele de atac sunt pot fi cauzate de factori care provin din interiorul corpului. Astfel de factori sunt: infecțiile bacteriene sau virale ale căilor respiratorii, anumite medicamente (acid acetilsalicilic sau antiinflamatoare) administrate, precum și stresul fizic și emoțional.
În urma expunerii la cel puțin unul dintre factorii declanșatori, se produc reacții specifice care interesează atât plămânii, cât și căile respiratorii superioare:
- celulele imunitare din membranele care căptușesc bronhiile sunt activate;
- mușchii căilor respiratorii se încordează;
- membranele mucoase de la acest nivel se inflamează și tumefiază;
- se produce deseori un mucus foarte gros și lipicios, care formează „dopuri de mucus”, ceea ce duce la blocarea lumenului căilor respiratorii;
- modificările sunt reversibile, dar în lipsa tratamentului și gestionării pot deveni ireversibile.
În cele din urmă, toate aceste procese vor face ca lumenul căilor respiratorii să devin din ce în ce mai îngust, blocând astfel fluxul de aer și ventilația normală. Se produce un atac de astm, și, în astfel de situații, este necesară administrarea rapidă a unui bronhodilatator. Dacă se intervine târziu, substanțele bronhodilatatoare nu mai acționează eficient asupra membranei mucoase. În egală măsură, anumite boli, cum ar fi hiperventilația, boala de reflux gastroesofagian, sinuzita cronică, cresc riscul ca o persoană să dezvolte astm bronșic secundar. Infecțiile virale în timpul copilărie (în special cu virusul sincițial respirator și rinovirusul uman), cresc riscul acestei boli.
Astm bronșic – manifestări clinice
Persoanele cu astm bronșic manifestă patru simptome cardinale, și anume:
- respirație șuierătoare (wheezing);
- tuse (care de cele mai multe ori se agravează noaptea);
- dificultăți de respirație, respirație scurtă și sacadată, senzația de sufocare;
- senzația de presiune în piept, compresie toracică, deseori însoțită de durere.
De obicei, simptomele apar intermitent, durează de la câteva ore la câteva zile, și se rezolvă în primul rând după eliminarea factorilor de risc sau după administrarea medicamentelor eficiente în caz de astm bronșic (bronhodilatatoare cu acțiune rapidă). Exacerbarea simptomelor pe timp de noapte sau apariția acestora în momentul practicării exercițiilor fizice, expunerii la aer rece sau alți potențiali alergeni, sugerează astm bronșic, mai mult decât o reacție alergică obișnuită. Spre deosebire de dispneea de efort, de exemplu, care se manifestă la scurt timp după ce efortul a fost încetat și se rezolvă în maximum 5 minute, simptomele de astm apar în timpul efortului.
Tratamentul pentru astm bronșic
Tratamentul în caz de astm bronșic necesită abordare multilaterală, deoarece este vorba despre o patologie complexă. Astmul bronșic nu se vindecă, din păcate, fiind o boală cronică. Cu toate acestea, poate fi eficient gestionat prin adoptarea unui stil de viață care vizează evitarea pe cât cu putință a factorilor declanșatori și accesul constant la terapie medicamentoasă. Tratamentul simptomelor se face cu ajutorul bronhodilatatoarelor cu acțiune rapidă, administrate uzual sub formă de spray-uri. Se mai pot folosi și inhalatoare presurizate, cu pudră uscată sau dispozitive de nebulizare. Medicamentele pot preveni atacurile de astm și trata, în sine, astfel de episoade.
Astm bronșic – complicații și riscuri asociate
Cu tratament și gestionare corespunzătoare, diagnosticul de astm bronșic nu ridică neapărat un risc de complicații. Modificările patologice ale căilor respiratorii sunt, după cum s-a menționat, reversibile. Totuși, în lipsa unui tratament eficient și a gestionării corespunzătoare, modificările acestea pot deveni ireversibile:
- membrana bazală a căilor respiratorii se îngroașă, având loc depuneri de colagen;
- procesul de descuamare epitelială progresează;
- are loc remodelarea căilor respiratorii (tipică bolilor cronice cu hipertrofiere) și hiperplazia musculaturii netede de la acest nivel.
Astfel, persoanele cu astm bronșic pot ajunge la insuficiență respiratorie și, în cazurile deosebit de severe, astfel de crize pot duce la deces. Mai există și posibile complicații și riscuri asociate tratamentului pentru astm bronșic: creșterea tensiunii arteriale, hiperglicemie, osteoporoză sau fracturi osoase spontane, cataractă, glaucom, sindromul Cushing, risc crescut de infecții, ulcer, probleme cu somnul, apnee obstructivă de somn. Cu tratament regulat și intervenție precoce în cazul unui episod de astm bronșic, riscul de complicații asociate se reduce semnificativ.
Astm bronșic – gestionare în timpul zilelor călduroase
În timpul sezonului călduros, episoadele de astm bronșic tind să fie nu doar mult mai frecvente, ci și mult mai severă. Acest lucru se datorează încărcăturii atmosferice ridicate în poluanți sau spori de ciuperci, granule de polen, în același timp cu umiditatea ridicată. Căldura nu face decât să potențeze senzația de sufocare, exacerbând astfel simptomele de astm bronșic. Drept urmare, persoanele cu astm bronșic ar trebui să adopte măsuri speciale pentru a reduce riscul de a avea astfel de episoade de atac. Specialiștii recomandă ca persoanele care suferă de astm bronșic să aibă în vedere următoarele:
- evitarea ieșitului în aer liber în zilele foarte calde și cu umiditate ridicată;
- închiderea ferestrelor, pentru a limita pătrunderea în cameră a eventualilor alergeni care pot declanșa episoadele de astm bronșic;
- folosirea unui dezumidificator de cameră și, după caz, a aerului condiționat cu filtre curate, eventual HEPA;
- după fiecare ieșire în aer liber, persoanele cu astm bronșic ar trebui să facă duș pentru a se elimina orice granulă de polen sau fir de păr ce ar putea declanșa exacerbarea simptomelor. De asemenea, hainele trebuie spălate;
- hidratarea este esențială, deoarece ajută la subțierea mucusului și la termoreglarea optimă a corpului (temperatura apei consumate ar trebui să fie potrivită, nicidecum prea rece);
- este esențial să se continue tratamentul pentru astm bronșic, la indicațiile medicului;
- se recomandă purtarea hainelor lejere, din materiale respirabile, care pot permite aerului să circule, astfel încât să se evite supraîncălzirea corpului;
- se recomandă evitarea practicării de exerciții fizice intense sau activități casnice, indiferent de natura lor, care solicită organismul și cresc temperatura corpului;
- de asemenea, se recomandă limitarea consumului de cafea, evitarea fumatului, consumului de alcool;
- se recomandă evitarea spațiilor slab ventilate, închise sau cu circulație deficitară a aerului;
- persoanele cu astm bronșic trebuie să aibă întotdeauna la îndemână inhalatorul de urgență, și să îl folosească cât mai rapid atunci când este necesar.
foto: shutterstock.com
