Astigmatismul este un viciu de refractie, caracterizat prin vedere incetosata atat la distanta, cat si de aproape. Cauzele aparitiei sale nu sunt pe deplin cunoscute, poate fi ereditar sau dobandit. Unii copii se nasc cu astigmatism (congenital), insa majoritatea cazurilor apar in cursul vietii.
Pentru ca o imagine sa se formeze corect (clar) la nivelul retinei, razele de lumina ce traverseaza sistemul optic (cornee, cristalin) trebuie focalizate intr-un singur punct pe retina. In cazul astigmatismului, focalizarea razelor de lumina are loc in mai multe puncte, determinand vederea incetosata. Acest fenomen apare fie cand cristalinul are o curbura anormala (lenticon), fie cand corneea are o suprafata neregulata, o forma elipsoidala, cu un meridian semnificativ mai curbat decat meridianul perpendicular pe el. Astfel, astigmatismul poate fi atat corneean (regulat si neregulat), cat si lenticular.
Tipuri de astigmatism genetic
Astigmatismul regulat este produs de anomalii de suprafata ale corneei, are caracter stagnant si afecteaza, de obicei, simetric ambii ochi. Are o componenta genetica, mostenindu-se din generatie in generatie. La randul sau, astigmatismul regulat este de trei tipuri:
- Simplu: imaginea se proiecteaza in doua focare, unul pe retina si unul in fata retinei (astigmatism simplu miopic) sau in spatele retinei (astigmatism simplu hipermetropic);
- Compus: ambele focare de proiectie sunt situate in fata sau in spatele retinei (astigmatism compus miopic/hipermetropic);
- Mixt: un focar de proiectie este in fata retinei, iar celalalt, in spatele retinei.
Astigmatismul dobandit
Astigmatismul neregulat este cel mai frecvent dobandit si poate fi determinat de prezenta unor cicatrici corneene (postraumatice sau postulceratie), interventii chirurgicale, patologii oculare. Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare la pacientii cu diabet zaharat, sindrom metabolic sau hipertensiune arteriala. Modificarile sunt reversibile daca se administreaza tratamentul adecvat.
Miopie, hipermetropie sau presbiopie? Aflati cum le puteti corecta!
Vedere incetosata si imagini-fantoma
Pacientii cu astigmatism au o acuitate vizuala diminuata atat la distanta, cat si la apropiere si vad mai clar literele sau cifrele cu unghiuri (T/L) si mai slab pe cele rotunjite (6/9, B/S) pe care le confunda. In cazul astigmatismelor mari necorectate, pacientii fac eforturi semnificative de a vedea clar la distanta. Iar acest efort prelungit determina frecvent disconfort ocular, inrosirea ochilor, hiperlacrimare si dureri de cap. Alte simptome intalnite in astigmatism sunt imaginile-fantoma si diplopia (vederea dubla) monoculara.
Examinare oftalmologica completa
Diagnosticul de astigmatism se stabileste in urma unui examen oftalmologic complet, ce consta in evaluarea acuitatii vizuale, refractometrie, keratometrie, topografie corneeana, precum si in evaluarea biomicroscopica a polului anterior al globului ocular si a fundului de ochi. In cazul copiilor, pentru ca nu sesizeaza la fel de bine ca adultul vederea incetosata, sunt foarte importante controalele periodice pentru descoperirea astigmatismului. Atentie! La copil, un astigmatism mare (>3 dioptrii) necorectat atrage un risc crescut de aparitie a ambliopiei („ochiul lenes”).
Motive mai putin cunoscute ale tulburarilor de vedere
Ochelari, remodelare sau laser?
Cea mai intalnita metoda de tratament al astigmatismului este corectia optica cu ochelari sau lentile de contact cilindrice ori sferocilindrice. Ortokeratologia presupune remodelarea formei corneei cu ajutorul lentilelor de contact dure. Pacientii poarta lentilele dure doar pe parcursul noptii, iar pe timpul zilei nu folosesc nicio metoda de corectie optica. Rezultatele nu sunt definitive, insa, stoparea portului nocturn de lentile de contact dure duce la reaparitia astigmatismului. Interventiile chirurgicale laser sunt, de asemenea, folosite in corectia astigmatismelor, insa atrag dupa sine, pe langa costurile mari, o serie de posibile complicatii intra-/postoperatorii.
