Aspirina reprezinta, probabil, cea mai populara masura de preventie. Cum orice medicament prezinta si efecte adverse, tratamentul zilnic cu aspirina ridica anumite semne de intrebare. Este oare aceasta terapie atat de eficienta pe cat se crede? Cui se adreseaza? Ce riscuri prezinta?
Potrivit unui studiu publicat de Jurnalul American de Medicina Preventiva (American Journal of Preventive Medicine), din 2.509 adulti care nu aveau antecedente de boli de inima, 52% luau in mod regulat aspirina pentru preventia primara, iar alti 21% au marturisit ca au luat in trecut aspirina cu scop preventiv. Bolile pe care voiau sa le previna cu ajutorul aspirinei erau atacul de cord, accidentul vascular cerebral, cancerul si Alzheimerul. Cea mai mare parte dintre subiecti au inceput tratamentul cu aspirina dupa ce au vorbit cu un medic. In cazul celor care au renuntat la aspirina, principalul motiv a fost teama de posibile hemoragii interne.
Beneficiile aspirinei sunt diferite in cazul femeilor si barbatilor
Preventia primara presupune sa iei ceva (un medicament) pentru a preveni o anumita boala. Pentru a se determina daca aspirina reprezinta o metoda buna de preventie primara, se iau in calcul anumiti factori: istoricul familial, varsta, sexul si starea generala de sanatate a persoanei respective.
Studiile realizate in timp, referitoare la beneficiile tratamentului preventiv cu aspirina, au relevat ca femeile si barbatii beneficiaza in mod diferit de efectele acesteia. Astfel, in cazul barbatilor, tratamentul zilnic cu aspirina reduce cu pana la 32% riscul de infarct miocardic, dar nu are niciun efect asupra riscului de accident vascular. In cazul femeilor, aspirina zilnica reduce cu 17% riscul de accident vascular, dar nu are niciun efect asupra riscului de infarct miocardic. In consecinta, terapia primara cu aspirina se adreseaza barbatilor cu varsta cuprinsa intre 45 si 79 de ani, pentru a reduce riscul de infarct miocardic, si femeilor cu varsta cuprinsa intre 55 si 79 de ani, pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral ischemic.
In cazul persoanelor de peste 80 de ani, nu exista suficiente date pentru o concluzie.
Factori de risc
O persoana care vrea sa ia aspirina preventiv ar trebui sa puna in balanta care este riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral in urmatorii 10 ani si complicatiile pe care ar putea sa le aiba administrarea zilnica de aspirina timp de un deceniu.
Pentru un barbat, factorii de risc pentru un infarct sunt: varsta (riscul creste odata cu varsta), hipertensiunea arteriala, nivelul colesterolului (respectiv colesterol bun scazut si nivel ridicat de colesterol rau), diabetul si fumatul.
Pentru femei, factorii de risc pentru un accident vascular cerebral includ: varsta (riscul este mai mare pe masura ce imbatranesc), hipertensiunea arteriala, ingrosarea peretilor inimii din cauza tensiunii arteriale crescute, diabetul, boala arteriala coronariana, fumatul.
Deoarece, in cazul ambelor sexe, riscul de boala creste cu varsta, este indicat ca evaluarea riscurilor sa se faca o data la fiecare cinci ani.
Hemoragie si tulburari gastrointestinale
Toate medicamentele au efecte secundare, in special daca sunt administrate zilnic, ani la rand. Efectele secundare ale aspirinei includ alergie, risc general de sangerare, tulburari si hemoragie gastrointestinala si hemoragie la nivelul creierului.
Daca aspirina este combinata cu alte antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi ibuprofenul), riscul de complicatii gastrointestinale creste de 3 sau chiar de 4 ori.
De retinut
Cardiologii americani recomanda ca aspirina sa fie luata, in cazul barbatilor, dupa varsta de 45 de ani (pentru a preveni infarctul miocardic), iar in cel al femeilor, dupa varsta de 65 de ani, pentru preventia atacului cerebral.
Din datele disponibile in prezent, aspirina poate fi folosita ca metoda de preventie primara, cu beneficii clare doar in cazul atacului de cord si al riscului de accident vascular. In cazul Alzheimerului sau al diferitelor forme de cancer, nu sunt suficiente date pentru a demonstra ca aspirina reduce riscul dezvoltarii acestor boli.
Elena Coroianu
Sursa: everydayhealth.com
