Boala arteriala periferica, bolile cerebrovasculare si boala coronariana sunt cele trei sindroame majore ale aterotrombozei. Diagnosticul de arteriopatie periferica este considerat indicator al aterosclerozei sistemice. Din acest motiv, chiar si forma asimptomatica de arteriopatie periferica are o mare semnificatie atat pentru bolnav, cat si pentru medic.
Factorii de risc pentru arteriopatia periferica sunt aceiasi cu cei pentru ateroscleroza. Cei trei factori majori de risc sunt varsta inaintata (peste 60 de ani), fumatul si diabetul zaharat. Fumatorii au un risc de mortalitate, boala avansata si amputarea membrelor de cel putin doua ori mai mare decat nefumatorii. Alti factori importanti de risc pentru boala arteriala periferica sunt dislipidemiile (cresterea colesterolului total, a LDL-colesterolului, trigliceridelor). Netratata, arteriopatia periferica poate duce la pierderea membrului inferior afectat.
Simptome atipice ale arteriopatiei sau care nu se manifesta
Cei mai multi pacienti sunt asimptomatici sau prezinta simptome atipice, in afara claudicatiei intermitente clasice (durere in gamba la mers). Din acest motiv, diagnosticul de arteriopatie periferica nu este intotdeauna usor de stabilit. Claudicatia intermitenta se manifesta prin durere, crampe sau oboseala musculara la nivelul gambelor, determinate de mers, care cedeaza dupa odihna. In cazul unei forme severe, pacientii pot prezenta semne de ischemie accentuata, cum sunt durere in repaus, picior rece, ulcere sau gangrene.
Evaluarea sistemului vascular
In cadrul examenului clinic al pacientului medicul face o evaluare a intregului sistem vascular, cu inregistrarea intensitatii pulsului si examinarea membrelor inferioare pentru observarea leziunilor cutanate. Semnele de ischemie acuta constau in durere, paloare, parestezii (senzatie de furnicaturi), lipsa pulsului sau chiar paralizia membrului inferior respectiv.
Examenele de laborator stabilesc diagnosticul de arteriopatie periferica
Examenele de laborator sunt necesare pentru detectarea dislipidemiei, a diabetului sau a altor anomalii metabolice (insuficienta hepatica sau renala). Este necesara si efectuarea unei electrocardiograme (EKG).
Diagnosticul de arteriopatie periferica se stabileste foarte exact pe baza calcularii indicelui glezna-brat, prin metoda Doppler. Acest indice trebuie calculat la orice pacient aflat in una dintre urmatoarele situatii:
- Prezinta simptome de claudicatie;
- Are varsta peste 70 de ani;
- Are varsta intre 50 si 69 de ani, dar este cunoscut cu diabet sau este fumator;
- Are varsta sub 49 de ani si are diabet, plus un alt factor de risc (fumat, hipertensiune arteriala, colesterol crescut);
- Are pulsul modificat la nivelul membrelor inferioare;
- Este cunoscut cu boala aterosclerotica (coronariana, carotidiana, pe arterele renale).
Terapia antiplachetara, cea mai indicata in cazul bolii arteriale periferice
Tratamentul consta in primul rand in incetarea fumatului, controlul adecvat al diabetului zaharat, tratamentul dislipidemiilor sau hipertensiunii arteriale. Terapia antiplachetara este cea mai recomandata la bolnavii cu arteriopatie periferica, avand beneficii dovedite in reducerea riscului de infarct miocardic, de accident vascular cerebral si deces la acesti bolnavi.
5 sedinte de recuperare medicala pe saptamana
Exercitiile fizice, tratamentul farmacologic si procedurile invazive (chirurgicale sau percutanate) sunt alte masuri care amelioreaza simptomele, cresc distanta la mers si imbunatatesc calitatea vietii. Un program bine pus la punct de exercitii de recuperare medicala este una dintre cele mai eficiente strategii de ameliorare a simptomelor de claudicatie. Cel mai mare beneficiu se obtine atunci cand pacientul face 3 pana la 5 sedinte de exercitii pe saptamana, fiecare cu durata de 30-45 minute, timp de minimum 12 saptamani.
Interventiile chirurgicale recomandate in ischemia periferica
Tratamentul farmacologic amelioreaza capacitatea de efort si calitatea vietii. Cele mai multe dintre efectele secundare sunt de scurta durata: durere de cap, diaree, palpitatii, simptome gastrice. Este contraindicat pacientilor cu insuficienta cardiaca. Procedeele de revascularizare chirurgicala au indicatie absoluta in ischemia acuta periferica si ischemia severa cu simptome de repaus. Se mai practica interventii endovasculare, tromboliza prin cateter (dizolvarea cheagului de sange) si by-pass.
