În mod normal, bătăile inimii apar la intervale regulate şi au aceeaşi intensitate. Uneori, însă, lucrurile nu funcţionează aşa cum trebuie şi inima bate ori prea repede, ori prea încet, ori neregulat. În toate aceste situaţii, avem de-a face cu o aritmie.
Tulburările de ritm cardiac (aritmiile) sunt anomalii ale sistemului electric al inimii. Acestea se produc atunci când excitaţia electrică e generată în alte locuri decât în cele obişnuite sau atunci când unda electrică nu urmează calea fiziologică de conducere. Pe scurt, orice abatere de la ritmul normal al inimii, fie sub aspectul frecvenţei, al regularităţii, fie sub ambele, poate fi catalogată ca aritmie cardiacă.
Principalele tipuri de aritmii cardiace
Există mai multe criterii de clasificare a aritmiilor. În funcţie de frecvenţa cardiacă, acestea se împart în tahiaritmii (frecvenţă rapidă, de peste 100 de bătăi/minut) sau bradiaritmii (frecvenţă scăzută, sub 60 de bătăi/minut), iar în funcţie de ritmicitate – în aritmii regulate sau neregulate.
Un criteriu important îl reprezintă şi aspectul lor de pe electrocardiogramă. Astfel, avem aritmii cu complex QRS îngust (de obicei, supraventriculare, aşa cum sunt tahicardia sinusală, bradicardia sinusală, tahicardia joncţională suprahisiană, extrasistolele atriale, fibrilaţia şi flutterul atrial, tahicardia atrială paroxistică inapropriată, tahicardia atrială multifocală, tahicardia paroxistică supraventriculară). Dar şi aritmii cu complex QRS larg (extrasistolele ventriculare, tahicardia ventriculară nesusţinută sau susţinută, fibrilaţia ventriculară, tahicardia supraventriculară cu conducere aberantă, fibrilaţia sau flutterul atrial cu conducere pe cale accesorie în caz de sindrom de preexcitaţie, tahicardia mediată de pacemaker).
Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Assista Tensiometru de braţ. Dispozitivul permite stocarea automată a datelor de măsurare (inclusiv ora, data, tensiunea arterială şi pulsul) şi poate stoca 99×2 înregistrări.
Aritmii cardiace. Cauze şi factori de risc
Aritmiile pot să apară în contextul unor complicaţii ce ţin de patologia cardiovasculară, de o afecţiune sistemică sau chiar de consumul anumitor substanţe:
- boala coronariană aterosclerotică: angina pectorală, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic;
- leziunile valvulare;
- insuficienţa cardiacă;
- hipertensiunea arterială;
- cardiomiopatiile congenitale sau dobândite;
- infecţiile: miocardite, pericardite, sepsis;
- afecţiunile tiroidei: hipertiroidia sau hipotiroidia;
- insuficienţa respiratorie şi sindromul de apnee în somn;
- diabetul zaharat;
- dezechilibrele hidroelectrolitice: deshidratarea severă, afectarea concentraţiei serice normale de potasiu, magneziu şi calciu;
- consumul excesiv de alcool, tutun, cafea, substanţe stupefiante;
- stresul în exces şi anxietatea;
- electrocutarea;
- hipo- sau hipertermia;
- statusul postchirurgical;
- factorii genetici: canalopatiile ereditare etc.
Aritmii cardiace. Simptome
Unele aritmii pot trece neobservate, în timp ce altele pot fi foarte „vocale”, ba chiar cu efecte debilitante asupra pacientului.
Printre cele mai comune simptome care ar trebui să trimită pacientul la medic se numără: palpitaţiile sau bătăile neregulate ale inimii, senzaţia de „bătaie în plus”, ameţeala, oboseala, slăbiciunea, respiraţia greoaie şi senzaţia de sufocare, starea de leşin, pierderea temporară a cunoştinţei.
Aritmii cardiace. Investigaţii necesare
Pentru un diagnostic precoce şi corect, care să conducă la tratamentul adecvat, este nevoie de un set amănunţit de investigaţii. Astfel, pe lângă consultul cardiologic ce cuprinde istoricul complet şi examenul clinic, se recomandă efectuarea unui set de analize de sânge, a unei electrocardiograme, a unei ecografii cardiace, precum şi a unei monitorizări Holter EKG. Cea din urmă înregistrează activitatea electrică a inimii pe parcursul unei perioade mai lungi (în general, 24 de ore, dar uneori poate fi necesară o monitorizare prelungită de 7 zile).
Există cazuri selectate în care este necesară implantarea sub piele a dispozitivului de monitorizare electrocardiografică, pentru a înregistra activitatea electrică a inimii pe o perioadă mult mai lungă, de până la 3 ani (ILR – implantable loop recorder). Alteori, pot fi necesare explorări suplimentare invazive, precum studiul electrofiziologic sau efectuarea unui RMN cardiac.
Investigatii necesare pentru o inima sanatoasa
Care este tratamentul aritmiilor?
Există mai multe modalităţi prin care tulburările de ritm cardiac pot fi tratate medicamentos. Altă metodă de tratament este utilizarea unui stimulator cardiac, un dispozitiv implantabil de mici dimensiuni, care este plasat sub piele, subclavicular.
Esenţial de reţinut este că în gestionarea aritmiilor, schimbarea stilului de viaţă este fundamentală. Dacă aveţi un diagnostic de aritmie, introduceţi în meniu alimente sănătoase, renuntaţi la fumat, la alcool şi la băuturile energizante. Controlaţi îndeaproape afecţiunile asociate: diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul mărit, sindromul de apnee în somn şi obezitatea. Faceţi mişcare, ba chiar şi programe de sport adaptate şi acceptate de medicul cardiolog sau cu cel supraspecializat în electrofiziologie, de cel puţin două ori pe săptămână.
Aritmii cardiace. Posibile complicaţii
Ignorate pe termen lung, anumite aritmii pot fi foarte periculoase, întrucât cresc riscul de dezvoltare a insuficienţei cardiace, dar şi a accidentului vascular cerebral. Fibrilaţia atrială, de exemplu, predispune inclusiv la demenţă. Un recent studiu suedez a arătat că pacienţii care suferă de acest tip de aritmie sunt cu 40% mai expuşi să prezinte un declin mai rapid al funcţiilor cognitive decât persoanele care nu au această patologie.
Foto: shutterstock.com
