Apneea în somn se manifestă printr-un sforăit zgomotos și un somn de proastă calitate, marcat de multe întreruperi. A doua zi, persoana se trezește cu gâtul uscat și, de multe ori, cu o durere de cap. Alte efecte: somnolență acută, senzație de lipsă de energie, plus iritabilitate și tulburări de memorie.
Apneea în somn este o afecțiune foarte serioasă, ce se manifestă prin întreruperea respirației în timpul somnului. De fiecare dată când se întâmplă acest lucru, pacientul suferă o microtrezire, iar asta se poate întâmpla de câteva sute de ori pe noapte. Rezultatul este un somn întrerupt constant, fiind, astfel, imposibil pentru pacient să ajungă în fazele profunde ale somnului.
Rolul greutății excesive în apariția apneei
Există mai multe cauze posibile pentru apnee în somn. La adulți, cea mai întâlnită cauza este greutatea în exces, mai precis acumularea de țesut adipos în jurul gâtului. În timpul somnului, mușchii gâtului și ai limbii se relaxează și astfel apare blocarea cailor aeriene superioare. Alte cauze sunt înaintarea în vârstă (apare în general la pacienții peste 40 de ani), istoricul familial, obstrucția cailor nazale determinată de alergii sau de existența unei deviații de sept. De asemenea, apare mult mai des la bărbați decât la femei. La copii, apneea în somn e deseori cauzată de inflamarea amigdalelor.
Apneea în somn și inima
Există o legătură clară între apneea în somn și afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, fibrilatia atrială, aritmiile ventriculare și chiar apariția accidentului vascular cerebral. Studiile arată, totodată, că riscul de infarct miocardic crește de cinci ori la persoanele care suferă de apnee în somn. Atunci când respirația este întreruptă, nivelul de oxigen din sânge scade semnificativ, iar corpul răspunde prin eliberarea de adrenalină. Repetarea constantă a acestui proces menține organismul într-o continuă stare de alertă, efectul fiind reprezentat de creșterea pulsului și a tensiunii arteriale, deseori cu apariția unei rezistențe la tratamentul antihipertensiv.
Afectare cardiacă indirectă
Sistemul cardiovascular este și el afectat, indirect, de această boală prin asocierea obezității, un alt factor major de risc pentru problemele cardiace. În plus, lipsa somnului implică un nivel mult scăzut de energie, ceea ce duce la o scădere a activității fizice și la creștere în greutate. Studiile recente au arătat că „fragmentarea” somnului crește riscul de evenimente cardiovasculare. Așadar, se creează un cerc vicios din care pacientul iese cu mari dificultăți.
Cand sforaitul devine o problema de sanatate?
Când este necesară intervenția chirurgicală
Cel mai eficient și comun tratament pentru apneea în somn îl reprezintă schimbarea stilului de viață. Scăderea în greutate, renunțarea la alcool și somnifere sau renunțarea la fumat sunt pași indicați pentru îmbunătățirea stării generale de sănătate, ce se aplică și în cazul apneei în somn. Există și soluții rapide pentru eliminarea ei, precum o mască purtată în somn peste gură și nas, ce trimite un flux constant de aer, nepermițând astfel blocarea cailor respiratorii superioare. În situațiile în care una dintre cauze este o deviație de sept, dimensiunea amigdalelor sau forma maxilarului, intervenția chirurgicală poate rezolva problema.
Apnee în somn – statistici alarmante
Potrivit statisticilor (citate de health.harvard.edu), tulburarea de somn se găsește la 47 până la 83% dintre persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, la 35% dintre persoanele cu tensiune arterială ridicată și la 12-53% dintre persoanele cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială (o anomalie a ritmului cardiac) și accident vascular cerebral. Cercetătorii estimează că apneea în somn netratată poate crește riscul de deces cauzat de bolile cardiace cu până la cinci ori.
