În România, cancerul pulmonar reprezintă printre primele cauze de mortalitate dintre toate tipurile de cancer. An de an, aproape 11.000 de români își pierd viața în urma acestui diagnostic. Iar pacienții cu vârste între 60 și 70 de ani sunt, de regulă, principalele victime.
Anual, România înregistrează aproape 100.000 de cazuri noi de cancer. Pe primul loc se situează cancerul colorectal – circa 13.000 de cazuri noi, iar pe locul secund se află cancerul pulmonar, cu peste 12.000 de cazuri noi, potrivit celor mai recente date publicate de Globocan. Iar cancerul pulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele. Cifrele medicale arată că, anual, 10.770 de români mor după diagnosticul de cancer pulmonar.
Cea mai mare rată de deces la doi ani de la descoperirea bolii (70%) a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârstă cuprinsă între 60 și 70 de ani, potrivit datelor de la Medisprof.
Cancerul pulmonar poate fi prevenit
Mesajul pe care vor specialiștii oncologi să-l reţinem este: cancerul pulmonar poate fi complet prevenit!
„Incidența cancerului crește cu vârsta. Practic cu cât înaintăm în vârstă, avem risc mai mare de a dezvolta o formă de cancer. Când vorbim despre cancer pulmonar, în primul rând vorbim despre expunerea directă la fumul de țigară, iar studiile au arătat o relație clară între această afecțiune și fumatul intensiv, adică a aproximativ 20 de țigarete pe zi, timp de 25 de ani. Se adaugă pe lista factorilor de risc și expunerea pasivă prelungită la fumul de țigară, expunerea la radon, la particule diesel sau la azbest. Fiecare dintre acești factori cancerigeni are nevoie de un timp prelungit de expunere, se pot chiar adăuga mai mulți pe parcursul vieții unei persoane și, astfel, ajunge să crească riscul de apariție a cancerului pulmonar la pacienții din categoria de vârstă de peste 60 ani”, explică Dr. Ciprian Petru Sturz, medic specialist pneumologie în cadrul spitalului Medisprof.
Importanţa screeningului periodic
Specialistulsubliniază și că expunerea prelungită la diverse noxe cu potențial cancerigen poate duce la boli cronice respiratorii, fapt ce poate masca un cancer pulmonar, devenind și mai dificilă depistarea precoce a lui.
„Lipsa de programe de screening pentru pacienții cu risc de cancer pulmonar, respectiv o urmărire deficitară a stării de sănătate, coroborată cu o complianță în general scăzută a acestei categorii de vârstă, pot fi incriminate în depistarea tardivă a cancerului pulmonar. Depistat în stadiu avansat, cancerul pulmonar determină o mortalitate crescută a pacienților de peste 60 de ani, cu atât mai mult cu cât pacienții din această categorie de vârstă prezintă și comorbidități”, mai explică medicul.
Un program pilot pentru screening de cancer bronhopulmonar este prevăzut abia în 2025, deşi, în prezent, aproximativ 75% sunt diagnosticate în stadii tardive.
Monitorizările clinice, biologice și imagistice periodice sunt piatra de temelie și cheia succesului în depistarea precoce a cancerului pulmonar, subliniază Dr. Ciprian Petru Sturz.
Tusea care durează mai mult de câteva săptămâni, care poate fi asociată cu astenie, inapetență, scădere în greutate – trebuie să fie investigată clinic și imagistic de către un medic specialist. Dacă apare hemoptizia (n.n. expectorația cu sânge), următorul pas urgent de făcut este evaluarea imagistică și endoscopia bronșică/ bronhoscopia.
