Durere toracica ce poate iradia spre gat, maxilarul inferior sau brate, consecinta a unei proaste irigari a inimii. Angorul este o afectiune frecventa in tarile dezvoltate, unde reprezinta una dintre principalele probleme ale sanatatii publice.
Cauze – Angorul se explica prin ingustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii, coronarele. In majoritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil, aceste diminuari de calibru se manifesta in cursul efortului, cand necesitatile cardiace de oxigen sunt crescute. Atingerea arterelor coronare este, ca regula generala, consecutiva unui aterom (depozit lipidic pe peretii arteriali), ai carui principali factori de aparitie sunt varsta, sexul (angorul e mai tardiv la femei), hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul si ereditatea.
Angorul spastic este legat de contractia spasmodica a unei artere coronare fara ca sa existe in mod necesar o ingustare a arterei in stare normala.
Simptome si evolutie – angorul se manifesta in timpul unui efort printr-o senzatie de strangere in spatele sternului, putand iradia spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai ales stangul). Complicatia angorului consta in infarctul de miocard: artera ingustata se astupa. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa, intensa si prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (hipotensiune arteriala); aceasta situatie impune transportarea fara intarziere cu o ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica.
Diagnostic – In esenta clinic, diagnosticul se bazeaza pe caracteristicile si durata durerii survenite la un pacient care prezinta unul sau mai multi factori de risc al ateromului. Modificari ale electrocardiogramei apar in timpul durerii. Alte examene sunt utilizate pentru a cerceta leziunile arterelor coronare si pentru a ghida tratamentul: proba la efort pe bicicleta sau pe covorul rulant (care poate declansa simptomul dureros), scintigrafia miocardica si coronarografia.
Sinonim: angina pectorala.
