Angina pectorala (AP) este un sindrom clinic manifestat printr-o durere intermitenta retrosternala sau precordiala consecutiva unui aport insuficient de sange oxigenat la nivelul unei zone a muschiului cardiac. Un episod de angina pectorala poate dura intre 1 si 15 minute.
Se deosebesc trei forme principale de angina pectorala:
Angina pectorala de efort (sau stabila) – este legata de o diminuare temporara a afluxului de sange catre inima. Adesea provocata de eforturi fizice importante sau de emotii puternice. Angina pectorala instabila (durata peste 15 min) – poate sa apara atunci cand pacientul se afla in repaus (semnifica afectare bi sau multivasculara). Orice modificare a duratei, intensitatii si frecventei durerii fata de episoadele precedente face parte din aceasta categorie. Angina pectorala Prinzmetall – este consecinta unui spasm al arterelor coronare si nu a unei ingustari ireversibile ca in boala aterosclerotica. Angina pectorala afecteaza mai mult sexul masculin. Frecventa afectiunii creste odata cu varsta si este mai mare la barbatii de peste 65 de ani. Dupa varsta de 70 de ani se repartizeaza egal in functie de sex. Incidenta este de 5 la mie pe an la barbatii de peste 40 de ani. Femeia este rar afectata pana la menopauza.
Manifestari clinice
Manifestarile clinice ale anginei pectorale apar in momentul in care lumenul vascular este ingustat cu peste 70% fata de normal. Durerea apare cel mai frecvent la efort (creste consumul de oxigen al muschiului cardiac) si este resimsita ca o constrictie, strangere – strivire, presiune – greutate sau arsura la nivelul hemitoracelui stang (aria precordiala) sau la nivelul osului sternal.
Aceasta durere poate sa iradieze adesea catre gat, brate, spate, mandibula sau chiar dinti. Afectiunea se poate manifesta doar printr-unul dintre urmatoarele simptome (fara durere): greutate in respiratie (dispnee) insotita de o stare de frica fara obiect (anxietate), fatigabilitate, transpiratii, palpitatii sau chiar dureri epigastrice.
Cauze si factori de risc
Principalele cauze ale anginei pectorale sunt:
ateroscleroza coronariana care ingusteaza arterele (95% din cauze); spasmul arterelor coronare (angina lui Prinzmetall); ingustarea arterei aorte. Unele conditii pot favoriza producerea sau agravarea afectiunii, si anume: hipertiroidia, anemiile severe, febra, frigul sau trecerea de la cald la frig, mesele bogate, emotiile puternice si stresul. Astfel, pentru a preveni agravarea sau chiar aparitia anginei pectorale trebuie sa evitam cresterea nivelului de colesterol in sange, obezitatea, hipertensiunea arteriala, fumatul, sedentarismul si alimentatia dezechilibrata. Din pacate insa, exista si factori de risc care nu pot fi modificati. Acestia sunt varsta (peste 40 de ani), predispozitia genetica, sexul masculin si boala diabetica.
Evolutia bolii este imprevizibila putand surveni angina pectorala instabila, tulburari de ritm cardiac, soc cardiogen (edem pulmonar acut), infarct miocardic acut sau moarte subita. Mortalitatea este de 0,5-4% pe an, insa daca afectiunea este tratata, prognosticul poate fi ameliorat.
Tratament alopat
Conduita terapeutica in cazul anginei pectorale presupune administrarea de medicamente care scad consumul de oxigen al inimii (de exemplu prin scaderea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si a fortei de contractie a inimii). sau care cresc aportul de sange oxigenat la nivelul inimii (prin dilatarea arterelor coronare). Se mai poate incerca dilatarea mecanica a arterei si introducerea unui „stent” (suport care previne reobstructia). In plus, se poate apela la tratamentul chirurgical care foloseste bypass-ul coronarian (suntarea portiunii arteriale obstruate).
Remedii homeopate
Tratamentul homeopat in cazul anginei pectorale este foarte eficient deoarece scade frecventa, intensitatea si durata crizelor uneori pana la disparitia lor completa. Pentru inceput este indicata asocierea urmatoarelor doua remedii:
Cactus Grandiflorus – tratamentul este urmat timp de 2-3 saptamani pana la rarirea crizelor, ulterior la 3-4 zile si la nevoie (in criza). Remediul este folosit cand exista si o patologie severa organica a inimii; durerea are caracter de constrictie puternica si este insotita de dispnee (respiratie dificila) si palpitatii puternice agravate de mers si intins pe partea stanga. Latrodectus Mactans – se aplica aceeasi schema de tratament ca mai sus. Este un remediu eficient impotriva durerilor violente la nivel precordial, insotite de anxietate si agitatie. Durerea iradiaza pana la degetele mainii stangi care sunt ca si amortite. In caz de infarct, acest remediu ajuta la recuperarea sau limitarea zonei necrozate (distruse). Se mai pot folosi:
Crataegus – in caz de angina pectorala insotita de edeme cardiace, dispnee continua (inclusiv in repaus), cianoza extremitatilor, stare generala deteriorata, insomnii de origine cardiaca. Naja – in caz de angina pectorala din bolile cardiace valvulare cu dispnee importanta la efort, palpitatii si tuse sau astm de origine cardiaca. Arsenicum album – daca afectiunea este periodic insotita de stare de lesin si slabiciune extrema, agravata dupa miezul noptii. Anxietatea este marcata si pielea este rece. Metode de prevenire
S-a descoperit ca ateroscleroza coronariana poate fi prevenita si chiar reversibila daca:
Suprimati fumatul si consumul de alcool; Urmati o dieta hipolipemianta (fara grasimi saturate: unt, lapte, carne grasa); Evitati excesul de sare si zahar; Combateti obezitatea si tratati hipertensiunea; Consumati fructe si legume in cantitati mai mari; Facti exercitii fizice in mod regulat; Urmati un program de reducere a stresului. Sfaturi pentru acasa
In timpul crizei de angina pectorala opriti imediat orice efort. Luati un comprimat nitrat sub limba (nitroglicerina) – se poate repeta dupa cateva minute. Daca durerea nu dispare si este resimtita si in repaus contactati rapid un medic.
Dr. Adrian Dumitrescu,
Medic-lector homeopatie, specialist pediatrie.
E-mail: [email protected]
Tel: 0766437264
