Angina pectorală, denumită și durere toracică ischemică, reprezintă o manifestare clinică tipică a ischemiei miocardice, caracterizată printr-o durere toracică specifică, cu caracter constrictiv, care parcă „strânge”, localizată precordial sau retrosternal. Adesea, durerea asociată cu angina pectorală poate iradia spre umăr, brațul stâng, mandibulă sau epigastru. Aceasta de obicei apare când cererea miocardică de oxigen depășește aportul furnizat prin circulația coronariană, uzual pe fondul unei boli coronariene obstructive (cum ar fi ateroscleroza, chiar în stadiu incipient). De regulă, durerea apare după efort intens, stres sau emoții puternice, cu o durat relativ limitată.
Ce este angina pectorală și cum se resimte această durere?
Angina pectorală este un semn clinic al ischemiei miocardice tranzitorii. În mod frecvent, este determinată de ateroscleroza coronariană. Durerea anginoasă are câteva caracteristici specifice, care ar trebui cunoscute pentru a o diferenția de alte posibile cauze ale durerii toracice:
- localizare: precordială (înaintea cordului, de obicei inferior de acesta), uneori retrosternală (în spatele sternului);
- caracter: constrictiv, deseori durerea fiind descrisă drept senzație de „gheară”, „presiune”;
- iradiere: brațul stâng, umăr, mandibulă, epigastru;
- durată: câteva minute (5-10);
- factor declanșator: efortul fizic intens, stresul, emoțiile puternice, frigul, mesele copioase;
- durerea se ameliorează la repaus și după administrarea de nitroglicerină.
Este important de diferențiat angina pectorală de alte posibile cauze ale durerii toracice care se prezintă relativ similar, cum ar fi cele de origine gastrointestinală, musculoscheletică și cele de origine pulmonară.
Angina pectorală – clasificare și tipuri
Clasificare anginei pectorale se face în funcție de mecanismul de producere și de caracteristicile clinice, după cum urmează:
Angina pectorală stabilă
Este forma clasică a durerii anginoase, în care episoadele de durere toracică apar predictibil la efort, stres puternic, și se remit la repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Acest tip de angină se datorează stenozei coronariene fixe, cu ischemie secundară, în condiții date (cererile crescute de oxigen în contextul efortului fizic intens).
Angina pectorală instabilă
Reprezintă o formă a sindromului coronarian acut, caracterizată prin apariția durerii toracice în repaus, creșterea frecvenței și intensității episoadelor anginoase, modificarea caracteristicelor durerii resimțite. Deseori indică o ruptură a plăcii aterosclerotice și, astfel, ridică un risc major de infarct de miocard, fiind considerată o urgență medicală.
Angina vasospastică (Prinzmetal)
Este cauzată de spasmul coronarian tranzitoriu, du ischemie miocardică episodică, de obicei în repaus. Poate fi asociată cu consum de substanțe vasoconstrictoare (cocaină, nicotină) și cu boli vasospastice (sindromul Raynaud). Durerea are un debut brusc și se accentuează când persoana încearcă să inspire profund.
Angina microvasculară
Apare la pacienții cu boală microvasculară coronariană (disfuncția endotelială a arterelor mici), fără leziuni obstructive semnificative sau evidente pa arterele epicardice. Este mai frecventă în rândul femeilor și pacienților diabetici.
Angina pectorală – cauze și factori de risc
Durerea toracică (angina pectorală) poate fi cauzată de cauze non-cardiace, boli cardiace de tip non-ischemic și, în final, boli cardiace ischemice. Chiar dacă de cele mai multe ori va fi vorba despre o afecțiune de tip ischemic, este important de menționat și faptul că durerea resimțită se poate asocia și cu patologii non-cardiace, cum ar fi refluxul gastroesofagian, bolile pulmonare, cauzele musculoscheletice (junghi intercostal, contracturi) și atacurile de anxietate sau panică. Cauzele cardiace non-ischemice includ boala pericardică. Angina pectorală secundară stării de ischemie cardiacă este în mare măsură datorată aterosclerozei și vasospasmului coronarian.
În acest sens, angina pectorală apare atunci când arterele, din cauza depunerii plăcilor de aterom (LDL-colesterol oxidat), sunt obstrucționate și nu mai pot furniza suficient sânge oxigenat spre miocard. Drept urmare, aportul cu oxigen scade. În angina pectorală stabilă cererea crescută de oxigen apare doar în condiții de efort, dar în angina instabilă cererea crescută de oxigen apare și în repaus. În timpul exercițiilor fizice, miocardul are nevoie de mai mult oxigen ca urmare a creșterii frecvenței cardiace, creșterii tensiunii arteriale și creșterii contractilității miocardului. Creșterea necesarului de oxigen este urmată de vasodilatație coronariană, dar în cazurile în care există ateroscleroză a arterelor coronare, vasodilatația este redusă. Astfel, apare ischemia.
Așadar angina pectorală este cauzată în special de boala coronariană aterosclerotică. Angina de tip vasospastic (angina Prinzmetal) se datorează spasmului coronarian tranzitoriu, dar acest tip de angină nu are nicio lectură cu boala aterosclerotică. Disfuncția microvasculară coronariană, anemia severă și hipertrofia ventriculară stângă (stenoza aortică) pot fi alte cauze. Factorii care cresc riscul de a dezvolta angină pectorală (stabilă sau instabilă) sunt: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat (accelerează procesul aterosclerotic), hiperlipidemia, fumatul, sedentarismul, obezitatea. De asemenea, istoricul familial de boală cardiovasculară crește major acest risc.
Angina pectorală – simptome și manifestări
Angina pectorală este un tip specific de durere, un semn clinic distinctiv al patologiilor, în mod obișnuit, de origine cardiacă. Durerea se prezintă astfel:
- durere toracică retrosternală cu caracter constrictiv (senzația de presiune, gheară care parcă strânge zona respectivă);
- posibilă iradiere spre braț, umăr, mandibulă;
- durere declanșată de efort, frig, stres, exerciții fizice intense;
- durere care se ameliorează la repaus (în cazul formei stabile) sau după ce se administrează nitroglicerină.
De asemenea, unii pacienți descriu angina personală drept senzația de greutate în piept. În cazul anginei stabile, durerea durează până la 5 minute după odihnă și administrarea de nitroglicerină. În caz de angină pectorală instabilă sau infarct de miocard asociat, durerea are tendința de a nu se ameliora în repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Pacienții se mai pot confrunta, printre altele, cu dificultăți de respirație, tahicardie, tahipnee, sincopă, senzația de greață. Mai mult, angina pectorală tinde să se accentueze dacă pacientul încearcă să inspire profund.
Angina pectorală – tratament și alternative de management
Tratamentul anginei pectorale se individualizează în funcție de tip, cauza subiacentă, simptome și starea generală de sănătate a pacientului. Măsurile generale ar trebui adoptate imediat, pentru a se evita progresia bolii coronariene ischemice – modificări ale stilului de viață (renunțarea la fumat, dietă hipolipidică, activitate fizică moderată). Controlul factorilor de risc (cum ar fi spre exemplu hipertensiunea arterială, hiperlipidemia) este absolut esențial. Alte alternative actuale de tratament pentru angina pectorală se recomandă atunci când există un risc semnificativ, prin expunerea la factorii de risc, ca boala aterosclerotică să evolueze cu afectare mult mai severă.
Tratament medicamentos
- antianginoase: nitrați (nitroglicerină sublinguală, izosorbid mononitrat), blocante de canale de calciu (amlodipină, diltiazem), beta-blocante (metoprolol, bisoprolol), antiagregante (de exemplu aspirină cardiacă, clopidogrel);
- statine: pentru controlul dislipidemiilor;
- IECA/sartani: pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune.
Tratamentul chirurgical
În anumite situații, este recomandat să se intervină chirurgical. În angina instabilă sau în boala coronariană extinsă, angioplastia coronariană cu stent poate fi o opțiune. Bypass-ul coronarian este o altă alternativă chirurgicală, recomandată în caz de boală coronariană mutivasculară care, altfel, ar avea o evoluție nefavorabilă.
În cazul unei crize de angină pectorală, este recomandată odihna și repausul, așadar activitatea care a dus la apariția ei (efortul fizic, spre exemplu) trebuie oprită. Administrarea nitroglicerinei este de dorit, precum și întinderea pacientului în poziție de decubit. Dacă durerea persistă, este foarte important să se solicite serviciile medicale de urgență, deoarece ar putea fi vorba despre un infarct de miocard. În mod normal, angina pectorală nu ar trebui să dureze prea mult (în jur de 5 minute) și ar trebui să se amelioreze la repaus sau după administrarea de nitroglicerină.
Asocierea dintre angina pectorală și diferite boli
Angina pectorală este frecvent întâlnită la pacienții cu boli cardiace ischemice, cum este cazul aterosclerozei. De asemenea, se asociază deseori cu hipercolesterolemia, diabetul zaharat, însă și cu hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă. Persoanele care fumează și care consumă alcool se confruntă periodic cu angină vasospastică, dar care poate evolua spre angină stabilă. În contextul infarctului miocardic acut, angina pectorală este deseori un semn premontoriu.
Angina pectorală – sfaturi pentru prevenție
Pentru a reduce riscurile de a dezvolta angină pectorală, se recomandă următoarele:
- renunțarea la fumat (poate cel mai important factor de risc asociat), limitarea consumului de alcool;
- adoptarea unei diete cu aport limitat de grăsimi saturate și trans (se recomandă un aport mai crescut de grăsimi nesaturate și polinesaturate);
- controlul hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei și al hiperglicemiei;
- practicarea de activitate fizică moderată, în special în contextul unei boli cardiace.
Majoritatea persoanelor se confruntă, periodic, cu angină pectorală. Totuși, dacă durerea tinde să persiste și nu se ameliorează (după repaus sau administrarea de nitroglicerină), se recomandă solicitarea serviciilor medicale de urgență, deoarece ar putea fi vorba de infarctul de miocard.
Foto: shutterstock.com
