1. Inflamatie de obicei acuta a inelului limfatic faringian si in special al amigdalelor palatine provocata de agenti infectiosi variati (virusuri, bacterii mai rar spirochete sau ciuperci) manifestata clinic prin disfagie, modificari ale vocii, hipersalivatie, semne de inflamatie locala si semne generale de infectie.
Angina agranulocitara, angina Schultz, angina alba, denumire generica pentru toate formele de angina cu depozite faringiene si amigdaliene cu aspect albicios.
Angina bolilor eruptive, inflamatie a mucoasei faringiene produsa in perioada preeruptiva si eruptiva a bolilor infectioase, avand uneori caractere speciale: enantemul din rujeola, micile ulceratii ovalare de pe mucoasa stalpilor anteriori intalnite in febra tifoida.
Angina bolilor de sange, angina de tip ulceronecrotic intalnita in cursul bolilor seriei albe sangvine de ex leucemie.
Angina catarala inflamatie acuta, nesupurata de etiologie virala mai rar bacteriana.
Angina criptica; angina lacunara, angina foliculara, inflamatie a foliculilor limfatici amigdalieni care proemina la suprafata amigdalelor ca niste puncte mici, de culoare alba.
Angina herpetica localizarea infectiei herpetice pe mucoasa faringiana, manifestata prin aparitia de elemente veziculoase, deseori grupate in buchet pe amigdale si palatul moale.
2. Sindrom dureros determinat de ischemia anumitor viscere.
Angina abdominala, sindromul Ortner – Este o forma a insuficientei coronariene, in care durerea este localizata abdominal.
Angina pectorala – boala care se caracterizeaza prin dureri in regiunea inimii si prin accese de asfixie si care se datoreaza unor alterari functionale sau anatomice ale arterelor coronariene.
