Aorta este un vas mare de sange care transporta sangele bogat in oxigen de la inima in restul corpului. Anevrismul aortic reprezinta o zona slabita si umflata in peretele aortei si poate duce la slabirea si ruperea ei. Acest lucru poate pune viata in pericol prin determinarea unei hemoragii masive.
Ruptura anevrismului aortic este pe locul 15 dintre cauzele de deces si apare la una din 12 persoane, mai ales la varsta a treia, la sexul masculin, fumatori, obezi sau diabetici.
Care sunt cauzele?
Cauzele care duc la aparitia unui anevrism de aorta sunt urmatoarele:
- Ateroscleroza este responsabila de peste 90% dintre anevrismele de aorta abdominala. Aceasta duce la modificarea peretului vascular, afectand cantitatea de sange si substantele nutritive transportate de aorta. In acest caz, de cele mai multe ori, sunt afectate persoanele de sex masculin si care asociaza alti factori de risc, precum hipertensiune arteriala, fumat sau diabet.
- Factorii genetici includ boli mai rare, precum sindromul Marfan, Ehlers-Danlos sau alte afectiuni mostenite. In acest tip de afectiuni peretele aortei este slabit.
- Odata cu inaintarea in varsta (peste 50 de ani), peretii vaselor de sange isi pierd elasticitatea, crescand astfel riscul de a dezvolta un anevrism.
- Infectiile, cum ar fi endocardita (infectia stratului protector al inimii) sau sifilisul.
- Traumatismele, loviturile puternice si brutale in abdomen pot afecta in acest sens aorta.
- Inflamatiile peretelui aortic.
In general, anevrismul de aorta abdominala nu prezinta simptome si este descoperit cu ocazia unei examinari de rutina. Dar, in cazul cresterii acestuia in dimensiuni, poate determina durere sau disconfort la nivelul abdomenului, durere in spate, care poate iradia pana la nivelul picioarelor sau al feselor, sau o senzatie pulsatila la nivelul abdomenului.
In cazul in care, la nivelul anevrismului, s-a produs ruptura unui cheag de sange care a blocat circulatia sangelui intr-un anumit teritoriu, se manifesta prin aparitia unui deget negru sau albastru la nivelul piciorului. Daca este vorba de un anevrism aortic inflamator, vor aparea febra si pierderea in greutate. Ruptura unui anevrism este o urgenta medicala si este indicata contactarea ambulantei in caz de suspectare a acesteia.
Investigatii necesare
Investigatiile care trebuie efectuate pentru aceasta afectiune sunt:
- Ecografia abdominala – se utilizeaza atat pentru depistare, cat si pentru monitorizare. Se face la 6 sau 12 luni pentru a se urmari ritmul de crestere a anevrismului.
- Tomografia computerizata sau CT abdominal – se foloseste in special pentru perioada de dupa terapie, pentru monitorizare. Permite masurarea dimensiunii anevrismului, gradul de rigiditate al peretelui vasului si precizeaza daca are rasunet asupra organelor din vecinatate.
- RMN-ul – inlocuieste tomografia computerizata in caz de contraindicatie, precum insuficienta renala.
Cel mai important lucru in cazul investigatiilor este ca medicul sa poata preciza riscul de rupere al unui anevrism deja constituit, precum si sa poata puna in balanta pericolul de rupere si riscul unei eventuale interventii chirurgicale, ce poate avea complicatii de nedorit.
Complicatii
- Ruptura prezinta simptome precum dureri abdominale spontane, masa in abdomen dureroasa sau pulsatila, uneori de dimensiune crescuta, contractura abdominala, sangerari masive. In unele cazuri, poate fi letala.
- Compresiune pe intestin, ce poate produce tulburari de tranzit intestinal sau varsaturi, pe rinichi sau pe alte vene de calibru mare.
- Astuparea cu un cheag de sange duce la sindromul „blue toe” sau „piciorul albastru”.
Tratamentulse va institui in urma evaluarii dimensiunii anevrismului, a evolutiei sale (rapida sau nu) si in cazul celui care determina complicatii. In urma acestor evaluari medicale, tratamentul va fi chirurgical si consta in montarea unei proteze la nivelul anevrismului.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI la UMF „Carol Davila” Bucuresti
