Anevrismul cerebral reprezinta o malformatie vasculara, aspect care indica faptul ca vasul arterial nu este normal din punct de vedere al structurii. Vasul de sange prezinta, astfel, o dilatatie pe un perete care nu are o structura normala, fiind mult mai sensibil si avand risc de rupere.
De obicei, anevrismele sunt congenitale. Un procent mult mai mic din ele este de natura posttraumatica: se lezeaza vasul intr-un traumatism, iar leziunea peretelui vascular determina aparitia dilatatiei. Anevrismul cerebral este o malformatie arteriala a unuia sau mai multor vase cerebrale, asadar anevrismul poate fi si multiplu.
Cauzele anevrismului cerebral
Atunci cand sunt congenitale, anevrismele pot fi descoperite intamplator sau, intr-o maniera tragica, atunci cand se rup. Anevrismul se poate manifesta prin hemoragie – ruptura peretelui deficitar – si atunci apare o simptomatologie care depinde de fiecare caz in parte. Amintim cefaleea (durerea de cap), deficitele motorii (paralizii), tulburarile de vorbire, alterarea starii de constienta.
Simptomele variaza
Simptomatologia variaza de la forme de manifestare mai usoare pana la manifestari majore ce pot include coma si chiar decesul; simptomele depind si de localizarea anevrismului cerebral: paralizii (daca este interesata aria motorie), tulburari de vorbire (daca este interesata zona centrului vorbirii), tulburari de vedere si de echilibru, coma, deces (in cazul hemoragiilor ce apar din cauza ruperii anevrismelor).
Hemoragia cerebrala: cauze si simptome
Factorii de risc
Acestia sunt cei care provoaca cresterea presiunii la nivelul acestei malformatii. Ruperea anevrismului este determinata de hipertensiunea arteriala sau de faptul ca pacientul face un efort deosebit. Frigul extrem sau canicula poate provoca aparitia hipertensiunii intracraniane. In astfel de situatii, peretele anevrismului care nu are aceeasi structura normala se rupe, fiind supus unor forte ce ii depasesc elasticitatea si rezistenta.
Stilul de viata este si el foarte important. Fumatul, noptile pierdute, alcoolul in exces, un aport ridicat de sare in mancare, depozitele de colesterol (care altereaza structura vasculara a unui vas normal si cu atat mai mult a unuia cu probleme de structura), toate aceste elemente sunt catalogate drept factori de risc.
Optiuni de tratament
In urma cu 30 de ani, singurul tratament era cel chirugical – „open surgery”, care presupunea cliparea (aplicarea unui clip metalic) anevrismului la baza lui, daca acest lucru era posibil. Treptat, a aparut aceasta noua metoda care se numeste neuroradiologie interventionala, prin care se lucreaza endovascular (prin interiorul vasului de sange).
Se pleaca de la un vas periferic, de la artera femurala, care se cateterizeaza si se merge pana in interiorul creierului, sub ghidaj radiologic. Odata ajunsi la anevrism, se scoate din functiune partea malformata prin diverse metode: spirale, cleiuri speciale, stenturi. Astfel, se elimina din circuitul vascular partea cu structura deficitara.
Cheagurile de sange: care sunt simptomele si factorii de risc?
Recuperarea pacientului
Depinde de gravitatea leziunilor. Pacientii sunt sfatuiti sa nu faca efort peste masura, sa nu consume alcool, sa nu fumeze. In cazurile in care anevrismul se rupe, iar pacientul sufera o hemoragie, recuperarea variaza in functie de gravitatea simptomatologiei.
Daca vorbim despre deficite neurologice mai putin semnificative, atunci si recuperarea este mult mai rapida, ajungand si pana la 100%. Daca hemoragia provocata de ruperea anevrisumului a fost masiva, pacientul poate ramane cu sechele.
