In fata unei amenoree secundare, se evoca mai intai o sarcina (amenoree gravidica), dar si absenta ciclului dupa incetarea unei contraceptii hormonale, care se poate prelungi cateva luni. Daca nu e nevoie de mai mult, diagnosticul este orientat prin elemente clinice: variatii ponderale, bufeuri de caldura, galactoree, semne de hiperandrogenie (pilozitate, acnee), cefalee, tulburari de vedere si alte semne evocand o boala endocrina. Un test cu progestative (hormoni care provoaca venirea ciclului dupa 10 zile de tratament) permite sa se aprecieze secretia de estrogeni. Dozarea prolactinei serveste la diagnosticarea hiperprolactemiei. Cand acest prim bilant este negativ, masurarea nivelului de gonadotrofine permite sa se distinga doua cauze: insuficientele ovariene si disfunctiile hipotalamohipofizare. In sfarsit, amenoreea este permanenta dupa menopauza sau dupa histerectomie.
Tratament – In majoritatea cazurilor de amenoree, descoperirea cauzelor permite instituirea unui tratament, de tip chirurgical sau hormonal.
