Aluminiu

Metal usor care se gaseste in natura in unele minerale (bauxita). Acest metal este prezent in organismul uman in cantitati mici, fara sa fie inca stabilit un rol precis al acestuia, insa nocivitatea lui este certa. Organismul absoarbe aluminiul pe cale gastrica: pansamente gastrice antiacide, vase de bucatarie, hartie de aluminiu in care se ambaleaza diverse alimente, unii aditivi alimentari (alaunul de potasiu, folosit pentru albirea fainii). Aluminiul ingerat este in mare parte excretat sau stocat in plamani, creier, ficat, glanda tiroida. Fibroza pulmonara si emfizemul sunt asociate proceselor industriale care folosesc aerosoli de aluminiu in fabricatie (ceraminca, exploziv). Hidroxidul de aluminiu este utilizat ca antiacid in tratamentul ulcerului gastro-duodenal si al gastritelor. Folosirea indelungata a acestuia antreneaza pierdere in greutate sau a apetitului, oboseala etc. O dementa provocata de aluminiu apare la unele persoane supuse dializei (metoda de purificare a sangelui, in urma insuficientei renale), din cauza unui continut ridicat de aluminiu in apa folosita.