Potrivit unei cercetări recente, modificările fizice ale creierului nu sunt singurele motoare ale bolii Alzheimer. Specialiştii de la Rush University Medical Center au publicat în Journal of Alzheimer’s Disease un studiu în care sugerează că alimentaţia (dieta MIND) ar putea influenţa rezistenţa împotriva demenţei.
În centrul atenţiei a fost dieta MIND, un regim alimentar bazat pe îmbinarea principiilor dietei mediteraneene cu cele ale dietei DASH, ca o potenţială strategie de prevenire a Alzheimerului.
Mai exact, specialiştii au constatat că prin consumul de legume (inclusiv cele cu frunze verzi); fructe de pădure; oleaginoase; ulei de măsline; cereale integrale și pește; oamenii ar putea beneficia mai târziu în viaţă de protecție împotriva declinului cognitiv. Chiar şi abordarea moderată a unui astfel de plan alimentar ar putea avea efecte pozitive independente de orice plăci amiloide sau încurcături neurofibrilare ale creierului.
Dieta MIND a fost dezvoltată de o echipă de epidemiologi nutriționali de la Universitatea Rush; anterior, un studiu din 2015 a demonstrat beneficiile sale potențiale.
Studiul a început în anul 1997
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat datele a 569 de participanți, începând cu anul 1997. Fiecare dintre participanți a fost de acord să se supună evaluărilor clinice anuale cât timp erau în viață, plus o autopsie după deces.
În 2004, cercetătorii au început să ofere participanților un chestionar despre ce tipuri de alimente consumau; echipa a folosit aceste date dietetice pentru a oferi retroactiv pacienților un scor pentru cât de aproape de dieta MIND au fost.
Rezultatele au fost promițătoare, constatând că un scor mai mare al dietei MIND a fost asociat cu o funcționare cognitivă mai bună înainte de moarte. Acesta a fost cazul chiar și atunci când s-a ajustat pentru cei care nu aveau nicio afectare cognitivă la începutul cercetării; sau cei diagnosticați cu Alzheimer într-o autopsie din cauza prezenței plăcilor de amiloid și a încurcăturilor neurofibrilare.
Evident, acest studiu are unele limitări. Dieta a fost auto-raportată de către participanți, ceea ce poate fi inexact într-o populație generală, să nu mai vorbim de una cu declin cognitiv.
Dar studiul este unul amplu, desfăşurat pe termen lung și arată cel puțin că această abordare dietetică merită explorată în continuare. În plus, nu poate strica să mănânci mai multe legume cu frunze verzi și alte alimente integrale.