Legumele si fructele fac parte integranta din hrana omului sanatos; ele contribuie la completarea ratiei alimentare cu proteine de origine vegetala si glucide, precum si cu elemente minerale, vitamine si alte substante indispensabile vietii, pe care organismul nu le poate sintetiza.
Multe dintre substantele continute de fructe si legume intra in compozitia unor enzime sau hormoni, ele constituind aportul vitaminic sau mineral indispensabil desfasurarii normale a fenomenelor biologice; cu alte cuvinte sunt activatori de metabolisme. Alimentele de origine vegetala pot exercita adesea o actiune terapeutica, putand fi indicate la sustinerea tratamentului medicamentos.
Pentru ilustrarea celor afirmate, vom face o incursiune prin nomenclatorul principalelor legume si fructe consumate in cursul unui an.
Rosiile contin vitaminele C, A, B, PP, si K, saruri minerale de calciu, de fosfor si de magneziu; sunt indicate celor care sufera de constipatii, ca aliment vitaminizant si diuretic.
Ceapa contine vitaminele A, B si C, saruri minerale, substante cu caracter antibiotic (fitoncide) si diuretice. Consumul reprezinta un bun remediu pentru combaterea constipatiei, mareste aciditatea sucului gastric la cei cu hipoaciditate, creste pofta de mancare si diminueaza zaharul din sange.
Usturoiul contine vitamina C, glucide si substante antibiotice, precum si numeroase saruri minerale. Datorita influentei sale asupra contractiei inimii si arteriolelor, are efect hipotensiv. Substantele antibiotice din ceapa si usturoi actioneaza favorabil in infectiile intestinale, in infectiile cailor aeriene superioare etc. De asemenea, ele au un efect depurativ si de stimulent digestiv. Usturoiul de iarna contine multe substante proteice si glucidice, care furnizeaza un numar mare de calorii. Din aceasta cauza, consumul de usturoi da senzatia de satietate.
Cartofii au in compozitia lor amidon, vitamina C si saruri minerale. Avand reactie alcalina, cartofii sunt folositi ca regim de compensare in cazul unei alimentatii prea acide si sunt indicati in tratamentul dispepsiilor si al hiperaciditatii, precum si in alimentatia bolnavilor cu afectiuni renale.
Morcovul contine multe substante minerale, zaharuri, pectine, precum si betacaroten (provitamina A), vitaminele B si C. Este un bun antidiareic (mai ales la copii, datorita pectinelor), diuretic (in cazurile de litiaza renala, reumatism si artrite), hipoglicemiant si reprezinta o bogata sursa de vitamina A (care influenteaza in bine vederea).
Telina contine printre altele aminoacizi (asparagina, tirozina, colina), precum si un ulei esential, care-i da mirosul. Ea are efect diaforetic (provoaca transpiratia), carminativ (elimina gazele), hipoglicemiant, emenagog (regleza menstruatia), antipruriginos si diuretic. Este folosita in tratamentul afectiunilor renale, ca diuretic, precum si in tratamentul afectiunii denumite vitiligo (contine o substanta chimica denumita bergapten, care recoloreaza pielea).
Ridichiile sunt active in litiaza renala, mai ales sub forma de suc, fiind in acelasi timp diuretica si antiscorbutica. Totodata stimuleaza secretiile biliare in cazurile de diskinezie.
Varza are proprietati digestive si diuretice si se poate consuma ca atare, cruda, sau sucul ei, avand efecte favorabile in ascita, nefrite etc. Ea contine printre altele vitamina U, antiulceroasa si calmanta in cazurile de ulcer gastro-duodenal, in gastrita, in tulburari dispectice (dispepsii hepatobiliare). Sarurile minerale din sucul de varza au o actiune antianemica. Varza mai are si calitati hipoglicemiante. Acidul lactic din zeama de varza acrita are calitati antimicrobiene pentru tubul digestiv.
Verdeturi ca patrunjelul, leusteanul sau mararul, pe langa acid folic si fier (antianemice), mai contin vitamina C (patrunjelul), unele substante cu calitati diuretice (leusteanul) sau sunt antiaterosclerotice (mararul).
Dintre fructele de sezon sunt de mentionat strugurii, care constituie alimentatia dietetica in afectiuni cardiorenale; ei au efect diuretic, combat obezitatea si constipatia cronica si au efect energizant (contin zaharuri nobile).
Perele au efect diuretic, antiinflamator, dezinfectant si sedativ, fiind indicate in bolile vezicii urinare, ale cistitelor si ale afectiunilor prostatei.
Merele usureaza digestia prin activarea glandelor salivare, normalizeaza functiile intestinului si sunt diuretice cu eliminarea accidului uric. Din aceasta cauza sunt indicate in tratamentul artritelor, gutei si reumatismului. Merele au in plus si efect hipotensiv si hipocolesterolemiant, cura de mere pervenind instalarea ateroscerozei cat si aparitia infarctului. Seara, merele favorizeaza instalarea somnului (din cauza sarurilor de Brom) si prin sedarea sistemului nervos central.
Piersica este un fruct cu proprietati diuretice, laxative si depurative (in constipatii si afectiuni renale); coacazele contin o cantitate mare de vitamina C, precum si substante denumite antociani care, ca si in cazul afinelor, au calitatea de a imbunatati circulatia vaselor capilare si de a proteja retina. Ele sunt hipotensive si contribuie la imbunatatirea acuitatii vizuale pe timp de noapte (foarte importanta pentru conducatorii auto, aviatori, mineri etc.).
Ma opresc aici cu enumerarea calitatilor terapeutice curative si uneori preventive a unor legume si fructe in speranta ca mesajul folosirii lor, sub forme cat mai variate in alimentatie, este benefic pentru sanatate si ca acestea, introduse in special, in alimentatia unor bolnavi, vor sustine efectul medicamentos de insanatosire al acestora.
Farm. Primar Mircea Teodosiu
