Substanta consumata in stare naturala sau dupa gatire, susceptibila sa furnizeze materiale de crestere, sa repare uzura tesuturilor, sa sustina necesitatile energetice si sa formeze substantele de rezerva ale organismului. Toate alimentele sunt formate dintr-un mic numar de elemente simple, printre care se disting proteinele, glucidele, lipidele, apa, sarurile minerale si fibrele.
Constituentii alimentelor – Alimentele au ca si constituenti principali:
– proteinele, care sunt elementele celulei vii. Alimentatia este cea care furnizeaza organismelor proteine. Proteinele de origine animala rezulta din carne, peste, oua, lapte si derivatele lui (iaurt, branzeturi). Valoarea lor nutritiva este mare deoarece coeficientul lor de absorbtie digestiva este ridicat si pentru ca sunt bogate in aminoacizi esentiali; proteinele de origine vegetala (cereale, legume uscate) au un coeficient de absorbtie mai mic si sunt lipsite de unii aminoacizi esentiali.
– glucidele sunt substante energetice rapid utilizabile de catre organism. Dupa trecerea prin traiectul digestiv, ele pot fi utilizate direct, pot fi depozitate in ficat sub forma de glicogen sau transformate in lipide in !esutul adipos.
– lipidele, sau grasimile, utilizabile imediat sau depozitate in tesutul adipos, sunt cea mai buna sursa de energie. Ele reprezinta aproximativ 13% din greutatea corporala la barbati, 20% la femei.
– apa permite transportul elementelor nutritive spre celula; ea reprezinta intre 60 si 70% din greutatea corpului uman.
– sarurile minerale (potasiu, calciu, magneziu etc.) se gasesc suspendate in apa. Calciul este necesar unei stari bune a oaselor si dintilor. Pentru metabolismul celular sunt necesare doze infime de zinc si magneziu. Clorura de sodiu (sarea de masa) mentine echilibrul fluidelor corporale. Excesul de clorura de sodiu poate favoriza o hipertensiune arteriala.
– fibrele sunt formate in mare parte din glucide nedigerabile.
Alimentatia trebuie sa acopere necesitatile nutritionale. Pentru a fi echilibrata, ea trebuie sa faca apel la mai multe tipuri de alimente care se completeaza.
Clasificarea alimentelor – In mod obisnuit alimentele se claseaza in sase grupe, tinand cont de caracteristicile lor nutritionale: grupa I (lapte si produse lactate); grupa II(carne, peste, oua); grupa III (alimente grase: unt, margarina, smantana, uleiuri); grupa V (cereale si derivatele lor, cartofi, legume uscate); grupa V (fructe si legume); grupa VI (zahar si produse zaharoase).
– alimentele din grupa I aduc proteine animale. Aportul lor in lipide si in glucide este variabil. Ele sunt foarte bogate in calciu, in vitamine (A, B2, B12), dar contin putin fier si practic deloc vitamina C.
– alimentele grupei II au un continut ridicat in proteine. Ele aduc fier si vitamine B, chiar vitamina A in unele cazuri.
– alimentele grupei III nu reprezinta decat fractiunea vizibila a aportului de lipide. In fapt, exista grasimi "invizibile" continute in alimentele animale. Ele sunt bogate in lipide, vitamina A (unt, smantana) si E (margarina, anumite uleiuri).
– alimentele grupei IV sunt alimente energetice bogate in glucide, continand de la 10% (cereale) la mai mult de 20% (legume uscate) proteine. Doar cartoful contine numai 2% proteine. Aceste alimente contin fibre si vitamine ale grupelor B si D.
– alimentele grupei V sunt bogate in apa, in saruri minerale, in vitamine, cu un continut in glucide variind de la 5 la 20%. Prin celuloza pe care o contin, ele formeaza un element de balast, facilitand functionarea intestinului. Ele sunt aproape intotdeauna lipsite de lipide. Gatirea lor permite cresterea digestibilitatii fructelor si legumelor, dar, prelungita, gatirea alimentelor poate avea efecte nefaste provocand distrugerea vitaminelor C si B9 si disparitia unei parti a sarurilor minerale.
– alimentele grupei VI (zahar, miere, dulceata, ciocolata, produse de cofetarie, siropuri, sucuri de fructe zaharate etc.) furnizeaza glucidele rapid utilizabile de catre organism.
Sinonim: nutriment.
