Desi alienarea parentala a fost recunoscuta in mod oficial ca forma de abuz asupra copilului, in tara noastra aceasta continua sa fie neglijata si abordata cu reticenta de autoritati. Specialistii spun ca situatia trebuie remediata cu prioritate, deoarece fenomentul ia amploare si pune in pericol dezvoltarea emotionala si mentala sanatoasa a copilului, cu impact devastator si pe termen lung.
Romania este prima tara din Uniunea Europeana si a patra tara la nivel mondial care a declarat alienarea parentala drept abuz psihologic grav asupra copilului. Ne referim la toate acele strategii pe care un parinte sau o persoana cu care locuieste copilul le foloseste pentru a-l inversuna impotriva celuilalt parinte, cu scopul instrainarii (alienarii) lui definitive. „Parintele alienator sau abuzator este cel care se afla in relatie de incredere cu copilul si ii poate, astfel, induce acestuia din urma anumite idei, ii poate prezenta situatii alterate sau gresit interpretate, cu scopul de a-l face sa creada ca celalalt parinte este dusmanul sau, ca nu-l mai iubeste, ca este complet rau si ca nu este interesat de binele copilului”, explica Simona Vladica, doctor in psihologie.
Abandonul scolar, tendintele suicidale, printre consecinte
Copiii supusi tacticilor de alienare parentala prezinta tulburari emotionale si de comportament dintre cele mai serioase. „La nivel neurologic, copilul este foarte afectat de discutiile dintre parinti si incercarile acestora de a-i schimba perceptia unul asupra celuilalt. Creierul sau sufera un atac psihologic constant care il va afecta ulterior. Dezvoltarea emotionala a copilului va avea de suferit, iar impactul pe viitor va fi vital”, avertizeaza prof. dr. Alexandru Vladimir Ciurea, seful Sectiei de Neurochirurgie al Spitalului Sanador din Bucuresti. Potrivit expertilor, acest tip de abuz afecteaza profund psihicul copilului, acesta ajungand sa aiba stima de sine scazuta, nivel diminuat de incredere sociala, risc sporit de abandon scolar, consum de droguri si alcool, tendinte suicidale, agresivitate, depresie, apatie. Si efectele nu se opresc aici. Ca viitor adult, copilul se confrunta cu dificultati in pastrarea locului de munca si imposibilitatea formarii si mentinerii unei relatii de cuplu.
Deocamdata, trece fara pedeapsa
Cu toate ca in ultimii 5 ani numarul de cazuri de alienare parentala a crescut in ritm accelerat, mii de cazuri ajungand anual in instanta, din punct de vedere legal, inca nu exista o norma in rezolvarea acestora. Judecatoarea Daniela Pantazi, purtator de cuvant Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), afirma ca, de multe ori, exista dificultati in incadrarea juridica a acestor cazuri. „In momentul in care suntem nevoiti sa luam o decizie cu privire la stabilirea unui program de vizita a parintilor divortati sau sa asistam la situatiile de conflict la care sunt supusi copiii in sala de judecata, atunci intervine situatia delicata. Este foarte important ca noi sa recunoastem astfel de cazuri de alienare parentala atunci cand apar si este prioritar sa avem judecatori formati cu privire la acest fenomen”,puncteaza reprezentanta CSM.
Alienarea parentala a fost recunoscuta, la noi in tara, de Colegiul Psihologilor din Romania, la inceputul acestui an, iar acum Asociatia Romana pentru Custodia Comuna (ARPCC) face eforturi pentru a oficializa ziua de 25 aprilie ca Ziua Constientizarii Alienarii Parentale. Fenomenul este cunoscut si in tari precum Statele Unite ale Americii, Canada, Cipru, Franta sau Portugalia, unde au loc, anual, actiuni cu rolul de a constientiza aceasta forma grava de abuz psihologic.
Natalia Talmacec
