O alergie alimentară reprezintă o reacție anormală a sistemului imunitar, ca urmare a ingestiei unui anumit aliment. O astfel de reacție indică starea de hipersensibilizare a organismului și de obicei o tendință generalizată spre atopie a persoanei respective. Conform statisticilor, alergiile alimentare afectează aproximativ 6-8% dintre copiii cu vârsta sub 3 ani, iar adulții într-o măsură relativ mai mică (până la 4%). Persoanele cu alergie alimentară prezintă simptome variabile fie la scurt timp după ingestia alimentului cu potențial alergen, fie chiar imediat după ingestie. Mai mult decât atât, aceste simptome pot varia de la ușoare, până la potențial letale (șoc anafilactic).
Ce este o alergie alimentară și cum apare?
O alergie alimentară este o reacție imună anormală declanșată de ingestie anumitor compuși de origine alimentară (de obicei este vorba despre proteine). Este important de făcut diferență între intoleranță alimentară și alergie alimentară. Spre deosebire de intoleranțele alimentare, care nu implică sistemul imunitar, alergiile alimentare activează cel mai frecvent mecanisme imunitare mediate de anticorpii de tip imunoglobulină E (IgE), cu apariția simptomelor specifice. Calea fiziopatologică prin care se fundamentează alergiile alimentare include:
- sensibilizarea: în timpul primei expuneri la un alergen alimentar, sistemul imunitar, în mod anormal, identifică proteina alimentară ca pe un posibil „invadator patogen”. Acest proces, prin urmare, declanșează producerea de IgE specifice, care se leagă de receptorii localizați pe suprafața mastocitelor și bazofilelor (celule implicate în reacții alergice);
- reexpunerea: la expunerea ulterioară, alergenul se leagă de IgE de pe mastocite, ducând la degranularea acestora și eliberarea de histamină, triplatoză și alți mediatori inflamatori;
- reacția alergică: acești mediatori inflamatori, prin funcția lor, cauzează simptome specifice unei reacții alergice, care pot apărea în câteva minute sau ore după ingestia alergenului.
O alergie alimentară se poate prezenta sub diferite forme, însă cele mai comune alimente care au potențial alergen sunt arahidele (nucile, alunele), fructele de mare, laptele, ouăle, grâul, soia. Factorii genetici – antecedentele familiale de alergie alimentară, astmul, eczmele –, precum și cei de mediu (expunerea precoce sau tardivă la alimente cu potențial alergen) cresc riscul ca o persoană să dezvolte alergie alimentară și simptome caracteristice secundare consumului. Mai mult, reacția alergică poate apărea și ca urmare a ingestiei simultane de aditivi alimentari.
Simptome alergie alimentară
În cazul unei alergii alimentare, pot apărea simptome care variază de la reacții locale și ușoare, până la reacții sistemice severe. Acestea pot afecta mai multe sisteme ale organismului, nu doar cel gastrointestinal, incluzând și pielea, sistemul respirator, cardiovascular și, deși mai rar, chiar și sistemul nervos.
Manifestări cutanate
Acestea sunt cele mai frecvente în cazul alergiei alimentare și includ:
- urticarie: leziuni cutanate sub forma unor papule pruriginoase, eritematoase, de obicei bine delimitate de restul pielii. Histamina eliberată de mastocite are drept efect dilatarea vaselor de sânge și creșterea permeabilității capilare, ceea ce duce la edem localizat;
- angioedem: umflarea țesuturilor moi, inclusiv pleoape, buze, gât, cauzată de acumulare de lichid în derm și țesuturile subcutanate. Acest simptom poate fi foarte periculos mai ales în cazul în care afectează căile respiratorii superioare;
- eczema atopică, atunci când reacția alergică exacerbează dermatita preexistentă. Se ajunge la leziuni eritematoase, scuamoase și pruriginoase.
De cele mai multe ori, reacțiile vor fi prezente la nivel cutanat (aproximativ 92% din cazuri).
Manifestări gastrointestinale
Acestea apar frecvent mai ales la copii și sunt cauzate de inflamația locală indusă de eliberarea mediatorilor inflamatori. Manifestările tipice includ:
- greață și vărsături, ca urmare a reacției sistemului nervos enteric la histamină eliberată prin degranularea mastocitelor. Histamina provoacă iritație și contracții musculare rapide la nivel stomacal;
- dureri abdominale: prostaglandinele și leucotrinele eliberate în timpul reacției alergice vor stimula receptorii de durere din peretele intestinal;
- diaree: inflamația mucoasei intestinale asociată cu o alergie alimentară determină procese patologice precum malabsorbția și creșterea secreției de apă și electroliți la nivel intestinal, ceea ce duce la diaree;
- colici la sugari, cu crize intense și prelungite de plâns și iritabilitate.
Aceste manifestări gastrointestinale sunt prezente în aproximativ 45% dintre cazuri.
Manifestări respiratorii
Reacțiile la nivelul sistemului respirator pot varia de la forme ușoare, până la forme extrem de severe (cum ar fi insuficiența respiratorie acută). Cele mai frecvente manifestări includ:
- congestie nazală și rinoree: mediatorii inflamatori, în special histamina, determină procese de vasodilatație și creșterea secreției de mucus;
- tuse, respirație șuierătoare, ca urmare a bronhocostrincției indusă de histamină și substanțe precum leucotrienele. Se ajunge la tuse persistentă, respirație șuierătoare (wheezing-ul) sau dificultăți variabile de respirație;
- edem laringian, o posibilă complicație severă care poate obstrucționa căile respiratorii. Prin urmare, necesită intervenție medicală de urgență.
Alte simptome pot include senzația de mâncărime în gât, stridor, senzația de constricție la nivel toracic, răgușeală. Simptomele respiratorii se fac resimțite în aproximativ 80% dintre cazurile de alergie alimentară.
Manifestări cardiovasculare
Deși sunt mai rare, manifestările cardiovasculare apar în cadrul reacțiilor sistemice severe. Ele pot include:
- hipotensiune arterială, ca urmare a vasodilatației periferice marcante și scăderii rezistenței vasculare;
- tahicardie, întrucât sistemul cardiovascular va compensa hipotensiunea printr-o creștere a frecvenței cardiace;
- colaps cardiovascular, în cazurile severe de anafilaxie și șoc, caracterizat printr-o scădere masivă a perfuziei tisulare și insuficiență multiorganică.
Durerile în piept, pulsul slab, palpitațiile cardiace pot fi, de asemenea, prezente. Manifestările cardiovasculare sunt, în general, mai rare (aproximativ 41% dintre cazuri).
Manifestări neurologice
Simptomele neurologice sunt mai rare (aproximativ 26% dintre cazuri), dar pot include: dureri de cap, iritabilitate, stare mentală alterată, confuzie, anxietate, vederea tunel (caleidoscopică), senzația de moarte iminentă (atac de panică).
Anafilaxia (șocul anafilactic)
Reprezintă cea mai gravă potențială manifestare în cazul alergiei alimentare. Șocul anafilactic implică mai multe sisteme ale organismului, apare rapid și reprezintă o urgență medicală. Poate duce la manifestări precum:
- prurit intens și urticarie generalizată;
- edem laringian sever, obstrucție respiratorie;
- hipotensiune severă, șoc, pierderea conștienței.
Prognosticul asociat este cu atât mai bun cu cât se intervine mai rapid în gestionarea reacției.
Foto: shutterstock.com
