Alcoolemia reprezinta concentratia sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi alcoolice.

Dozarea alcoolemiei are, prin urmare, o valoare medico-legala, fiind efectuata de un serviciu de expertiza acreditat – Institutul Medico-Legal, Spitale judetene si Spitale de urgenta. Valoarea normala a alcoolemiei este zero, valoarea patologica fiind 150-500 mg/dl. Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variabile, in functie de susceptibilitatea individuala si obisnuinta pacientului de a consuma bauturi alcoolice. Dupa administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a alcoolemiei datorita absorbtiei digestive si scaderea alcoolemiei datorita excretei si, mai ales, metabolizarii alcoolului.

Dificultati in vorbire, tulburari de echilibru

Alcoolul se absoarbe rapid si poate fi depistat in sange dupa 20-30 minute, uzual. Alimentele pot insa intarzia absorbtia cu 1-2 ore. Absorbtia gastrica a etanolului depinde de o serie de factori, dintre care enumeram: tipul de bautura, concentratia in alcool, continutul gastric, motilitatea gastrica, asocierea cu medicamente. Etanolul are o molecula mica, solubila in apa si lipide (caracter amfifil); traverseaza cu usurinta membranele biologice si patrunde in toate tesuturile organismului. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul este excretat renal, pulmonar si prin piele. Eliminarea este independenta de concentratie. Organismul uman poate metaboliza 5-10 g/ora. Odata ce nu mai bea, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora. La consumatorii cronici de etanol viteza de metabolizare creste la 30-40 mg/dl/ora. Pentru disparitia completa a alcoolului etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl (1 g°/00) sunt necesare 6-7 ore cu conditia stoparii consumului de alcool.

Nivele sanguine de alcool au tendinta de a fi mai mari datorita volumului corporal mai mic, proportiei mai mari de grasime, iar la femeile mai tinere datorita unei activitati mai scazute a echipamentului enzimatic de metabolizare a alcoolului (alcool dehidrogenaza, aldehid dehidrogenaza). In scurt timp dupa indigestie, concentratia alcoolului din creier este aproape egala cu cea din sange. Pe masura ce creste nivelul alcoolemiei pot aparea dificultati in vorbire, tulburari de echilibru, lipsa de coordonare si miscari oculare lente sau neregulate.

Cat alcool putem bea pentru a supravietui

La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si cerebrale produc disartrie (vorbire greoaie, dificila), ataxie (mers dificil, cu baza larga de sustinere), nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), diplopie (vedere dubla), depresie respiratorie, voma si aspirare pulmonara. Pentru consumatorii sporadici de alcool pot aparea stupoare si coma la 400 mg/dl si decesul la 500 mg/dl prin depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.

Exista o reactivitate individuala la consumul de etanol dependenta de: factori genetici, consum in antecedente, ingestia concomitenta de medicamente, statusul nutritional, traumatisme sau boli asociate, complicatii ale etilismului cronic. Capacitatea variabila de metabolizare a alcoolului etilic in acetaldehida, determinata genetic, constituie baza moleculara a existentei inegalitatilor indivizilor in fata alcoolului si a sensibilitatii lor variabile. Acetaldehida induce efecte vasodilatatoare puternice, care produc un sindrom de roseata periferica (in special a fetei) si ameteala. Aceste persoane manifesta o intoleranta relativa la alcool. Aceasta intoleranta poate fi depasita printr-o modificare a modului de consum a bauturilor alcoolizate. In aceasta situatie se recomanda a absorbi foarte lent bautura, astfel incat viteza de producere a acetaldehidei sa ramana la nivelul ei de oxidare. In general, este greu de precizat cat alcool putem bea, fara riscuri pentru sanatate.

In cantitati reduse stimuleaza creativitatea

Cand se administreaza medicamente se recomanda evitarea consumului de alcool, deoarece asocierea de medicamente si alcool poate fi extrem de periculoasa. Aceasta combinatie poate duce fie la potentarea (cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxioliticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistaminicelor, antidiabeticelor, medicamentelor antihipertensive) sau actiunea altor medicamente se poate diminua (este cazul antiepilepticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante).

Desi se acorda alcoolului unele virtuti – o doza mica stimuleaza activitatea creatoare, reduce inhibitiile, creeaza buna dispozitie si stimuleaza relatiile interumane, totusi in cantitate mare, nu duce decat la distrugere.

Corelatia nivel alcoolemie – efecte sistemice