Fibrinogenul este o glicoproteină sintetizată la nivel hepatic, prezentă în componența plachetelor sangvine și a plasmei. Acesta are un rol foarte important în procesul de coagulare, motiv pentru care mai este numit și „Factorul I al coagulării”, și este un reactant de fază acută.
Testul de fibrinogen are o importanță deosebită în depistarea multor boli, cum ar fi cancerul și diabetul, motiv pentru care este recomandat ca valoarea acestuia să se verifice regulat. Practic, analiza de fibrinogen determină care este capacitatea organismului de a forma şi a dezintegra cheaguri de sânge.
Bineînțeles, valorile anormale de fibrinogen pot indica prezența unor afecțiuni severe. Fibrinogenul crescut trage un semnal de alarmă în ceea ce privește apariția bolilor cardiovasculare și nu doar, iar valorile scăzute pot apărea în cazul hemoragiilor.
Iată care sunt cauzele fibrinogenului crescut și posibilele afecțiuni care s-ar putea ascunde în spatele acestuia.
Ce este fibrinogenul?
Denumit și „factorul I al coagulării“, fibrinogenul reprezintă o proteină sintetizată în ficat, care aparține grupului proteinelor de fază acută (proteine ale căror concentrații cresc considerabil în cursul unei reacții inflamatorii acute). Acesta este implicat în procesul de coagulare a sângelui și, prin intermediul unui test, poate evalua capacitatea organismului de a forma și dezintegra cheagurile.
Fibrinogenul este eliberat în sânge doar atunci când pacientul suferă o leziune sau o rană, care necesită începerea procesului de coagulare pentru a opri sângerarea. Atunci când nivelul fibrinogenului este prea mic, se poate declanșa hemoragia (sângerarea excesivă), iar în cazul fibrinogenului crescut poate avea loc formarea cheagurilor de sânge. Declanșarea accidentului vascular sau a infarctului miocardic sunt doar două dintre urmările fibrinogenului crescut.
Rolul testului pentru fibrinogen
În general, este necesar să verificați dacă aveți fibrinogenul crescut sau scăzut în următoarele cazuri:
- este suspectată o afecțiune congenitală;
- pentru identificarea proceselor inflamatorii acute;
- pentru monitorizarea unei afecțiuni trombotice;
- pentru evaluarea riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.
De asemenea, testul de fibrinogen este necesar în caz de:
- sângerare a gingiilor;
- sângerări nazale frecvente;
- apariția sângelui în urină și în scaun;
- ruptură de splină;
- hemoragie la nivelul tractului intestinal;
- apariția vânătăilor fără un motiv anume.
Analiza de fibrinogen este prelevată din sângele venos, pe nemâncate. Este indicat ca pacientul să nu mai mănânce și să bea nimic cu aproximativ 8-12 ore înainte de a-și face testul. Mestecatul gumei, sportul și fumatul sunt interzise înainte de recoltarea sângelui deoarece ar putea afecta rezultatele.
De asemenea, în cazul în care luați un tratament medicamentos, este necesar să întrebați medicul când și în ce context puteți face testul pentru fibrinogen. Anumite medicamente influențează rezultatul și datorită lor ați putea avea fibrinogenul crescut.
Fibrinogen – valori normale
Valorile normale ale fibrinogenului se află între 200 și 400 miligrame pe decilitru (mg/dL) la adulți, iar la copii sunt puțin mai scăzute:
- bebeluși până într-un an: 160-390 mg/dL;
- copii cu vârste cuprinse între 2 și 10 ani: 140-360 mg/dL;
- copii cu vârste cuprinse între 11-18 ani: 160-390 mg/dL.
Fibrinogenul crescut devine periculos în momentul în care depășește valoarea de 700mg/dL. Aceasta indică un risc mare de a dezvolta boli cerebrovasculare și coronariene.
Deoarece sunt citite de către aparatura medicală, valorile fibrinogenului pot varia de la un laborator medical la altul. Contează, inclusiv, metoda de lucru și reactivii folosiți pentru a determina nivelul acestei proteine.
Fibrinogen crescut – ce afecțiuni indică
Fibrinogenul crescut poate indica prezența unor boli, precum cele renale, cardiovasculare și diabetul. Mai exact, atunci când nivelul de fibrinogen este crescut, există un risc sporit de formare a cheagurilor de sânge, ceea ce poate duce la probleme grave de sănătate.
Iată care sunt principalele afecțiuni care se ascund în spatele fibrinogenului crescut:
Infecții acute
Fibrinogenul crescut poate fi un semn al existenței unei infecții în organism. De exemplu, în cazul pacienților care suferă de infecții bacteriene severe, cum ar fi sepsisul, nivelul de fibrinogen ar putea fi crescut.
Boli inflamatorii
Boala Crohn, artrita reumatoidă și lupusul pot fi cauzele fibrinogenului crescut. Uneori, măsurarea nivelului de fibrinogen ajută la diagnosticarea sau monitorizarea evoluției acestor boli.
Cancer
Deseori, fibrinogenul crescut este asociat și cu cancerul. De asemenea, un studiu recent a dezvăluit faptul că fibrinogenul crescut poate fi considerat un factor de prognostic pentru pacienții cu cancer pancreatic.
Ateroscleroză
Ateroscleroza apare atunci când vasele de sânge se îngustează din cauza acumulării de grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții vaselor de sânge. Această afecțiune este principala cauză de declanșare a infarctului miocardic și poate apărea ca urmare a fibrinogenului crescut.
Tromboza venoasă profundă (TVP)
Fibrinogenul crescut este un factor de risc pentru tromboza venoasă profundă. TVP reprezintă, de fapt, formarea unui cheag de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare (picioare sau zona pelviană). Acest cheag devine periculos în momentul în care se fragmentează și începe să se deplaseze. Dacă ajunge în plămâni, poate fi declanșat embolismul pulmonar, adică blocarea arterelor pulmonare.
Disfibrinogenemia, boala care apare ca urmare a fibriogenului crescut/scăzut
O altă boală care poate debuta atunci când fibrinogenul este crescut sau scăzut este disfibrinogenemia. Aceasta afecțiune rară a coagulării sângelui apare tocmai pentru că fibrinogenul este produs într-o formă anormală. Drept urmare, pot fi declanșate sângerările excesive sau formarea de cheaguri de sânge.
Când este normal să aveți fibrinogenul crescut
Este important să rețineți că nivelurile ridicate de fibrinogen nu indică întotdeauna prezența unei boli în organism. De exemplu, fibrinogenul crescut poate fi observat în timpul sarcinii sau poate apărea ca răspuns la o leziune sau intervenție chirurgicală.
Mai mult de atât, fibrinogenul crescut se poate observa și în cazul persoanelor care administrează următoarele medicamente: contraceptive orale, aspirina, chimioterapice, estrogeni, pastile pe bază de ulei de pește și pirazinamida.
În cazul în care fibrinogenul crescut este însoțit și de alte simptome, este necesar să discutați cu medicul specialist pentru a determina motivele și eventualele opțiuni de tratament. Totuși, este cazul să vă îngrijorați doar dacă fibrinogenul rămâne crescut pentru perioade îndelungate de timp.
