Dificultățile de respirație – ce afecțiuni pot ascunde

Dificultatea de respirație este denumită dispnee în termeni medicali. Ea poate fi un simptom foarte neplăcut, mai ales la persoanele care nu au mai experimentat acest tip de tulburare respiratorie. Dispneea este descrisă diferit de către pacienți: lipsa de aer, imposibilitatea de a respira adânc etc.

Cel mai frecvent, dificultățile de respirație sunt determinate de boli cardiace sau pulmonare, ori de anemie, însă sunt situații în care identificarea cauzei dispneei nu este ușoară.

În multe cazuri, dificultățile de respirație apar din cauza infecțiilor respiratorii sau a alergiilor respiratorii. Instalarea bruscă, acută, în câteva minute sau ore, a dificultăților de respirație este determinată, de obicei, de alte cauze decât cele care determină dispneea cronică, instalată pe parcursul câtorva săptămâni sau luni. Dispneea acută apare, de regulă, însoțită și de alte simptome.

Dificultăți de respirație – cauze frecvente

• Infecțiile tractului respirator (de exemplu, pneumoniile). Acestea prezintă și alte simptome, ca febră, tuse uscată sau cu expectorație mucoasă ori purulentă;
• O reacție alergică severă (anafilaxie), care se manifestă și cu apariția unei erupții la nivelul pielii, prurit (mâncărime), edem sau alte simptome;
• Astmul bronșic, boala pulmonară care se manifestă prin greutate în respirație, devenind zgomotoasă, șuierătoare;
• Obstrucția (blocarea) cailor respiratorii după inhalarea accidentală a unui obiect străin: boabe de fasole, mazăre, alune etc.;
• Embolia pulmonară, adică blocarea arterelor pulmonare în urma unor cheaguri de sânge;
• Colabarea plămânului, care poartă denumirea de pneumotorax;
• Întreruperea fluxului de sânge la nivelul mușchiului cardiac, care apare în timpul unui infarct miocardic. Acești pacienți prezintă și alte simptome: durere intensă în piept, palpitații, greață etc.;
• Insuficiența cardiacă, boală care afectează capacitatea inimii de a pompa sânge la nivelul organelor și țesuturilor organismului;
• Graviditatea – modificările circulatorii și respiratorii ale femeilor gravide, mai ales în ultimele luni de sarcină, pot duce la apariția dificultăților respiratorii.

Dificultăți de respirație – cauze comune

Dificultățile de respirație cronice pot avea uneori aceleași cauze ca și cele acute. De exemplu, astmul bronșic poate prezenta dispnee care apare și dispare pe parcursul mai multor luni sau ani, ca și insuficiența cardiacă. Cele mai frecvente cauze de dispnee cronică sunt:

• Astmul bronșic;
• Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), boala pulmonară care afectează fumătorii, după ani de fumat;
• Bolile pulmonare interstițiale, categorie de boli în care se produce afectarea țesutului pulmonar;
• Cardiomiopatiile, boli cardiace care determină modificarea formei și dimensiunilor inimii, cu afectarea consecutivă a capacității inimii de a pompa sângele în țesuturile organismului;
• Obezitatea poate determina dificultăți de respirație, deoarece kilogramele în exces de la nivelul toracelui și abdomenului duc la creșterea efortului depus de mușchii respiratori;
• Hipertensiunea pulmonară, adică presiunea arterială crescută în arterele pulmonare.

Dificultăți de respirație – diagnosticarea afecțiunilor asociate

Medicul recomandă efectuarea unor teste pentru elucidarea cauzei dificultăților de respirație. Cele mai folosite teste diagnostice sunt:

• Analizele de sânge: hemogramă – pentru excluderea prezenței unei anemii; dozarea în sânge a peptidului natriuretic, ce crește la pacienții cu insuficiența cardiacă;
• Radiografia toracică: pentru vizualizarea unei eventuale pneumonii sau altei boli pulmonare;
• Electrocardiogramă: pentru a confirma sau infirma o boală cardiacă;
• Probele funcționale respiratorii (spirometria): pentru măsurarea volumelor pulmonare și a capacității funcționale a plămânilor;
• Oximetria: test simplu care permite măsurarea cantității de oxigen din sânge.

Orice persoană care acuză dispnee (dificultăți de respirație), mai ales dacă apare în condiții de repaus, ar trebui să consulte un medic. Cei care asociază durere în piept sau greață ar trebui să se prezinte de urgență la cel mai apropiat spital, întrucât probabilitatea unui infarct miocardic este foarte mare.

Dr. Camelia Diaconu
Medic primar medicina interna
Spitalul Clinic de Urgenta „Floreasca”