Vremea are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica.
Cei mai afectati, din punct de vedere fizic, de scaderea temperaturii si de umezeala caracteristice sezonului rece sunt copiii, batranii si persoanele care sufera de boli cronice: reumatici, astmatici, cardiaci. Simptomele difera de la o persoana la alta si cresc in intensitate odata cu varsta, afectarea formei fizice si gravitatea bolii.
Afectiunile reumatismale
In sezonul rece, cea mai frecventa afectiune o constituie durerile reumatismale. Bolile reumatismale insumeaza peste o suta de afectiuni, frecvente in zonele temperate, dar absente in zonele calde (ecuatoriale si tropicale). Bolile reumatismale sunt cele mai raspandite in randul pupulatiei cu varste de la 70 de ani in sus. Ele afecteaza peste 85% din populatie. Reumatismul este afectiunea localizata la nivelul aparatului locomotor si cardio¬vascular, care se manifesta prin leziuni inflamatorii sau degenerative ale tesutului conjunctiv din tot organismul, dar, in special, din articulatii, inima si vase.
Suferintele reumatice sunt predominant articulare (in zonele articulatiilor) si mai putin nearticulare (reumatism abarticular, in vecinatatea articulatiilor).
Reumatismele articulare cuprind doua grupe de afectiuni: artritele (reumatisme inflamatorii si infectioase) si artrozele (reumatisme degenerative). Prin expunerea la frig si umezeala, pacientii cu reumatism degenerativ (artroza) se plang de exacerbari ale puseelor de durere. Artroza se manifesta prin distrugerea cartilagiilor oaselor, ceea ce deterioreaza considerabil mobilitatea articulatiilor. Ele, in mod normal, preiau socurile, datorita elasticitatii lor. Boala face insa ca suprafetele osoase sa capete asperitati, neregularitati, pana la excrescente. Acestea impiedica miscarea normala a articulatiei. Atunci apar dureri din ce in ce mai atroce, pe masura ce problemele evolueaza. Modificarile osoase produse ca urmare a distrugerii cartilajului articular fac ca receptorii de la nivelul osului sa resimta perturbarile atmosferice. Astfel, in timpul iernii, durerea este mai intensa.
Cele mai frecvente localizari ale artrozei sunt articulatiile coloanei vertebrale, genunchii, soldurile si unele articulatii de la nivelul degetelor mainii sau piciorului. In timpul iernii resimt dureri si cei care au avut in trecut diverse fracturi sau traumatisme.
Bolile pulmonare
Pentru cei care sufera de o boala pulmonara este destul de dificil sa respire chiar si in conditii normale. Odata cu sosirea iernii, respiratia este ingreunata din cauza aerului rece care determina ingustarea cailor respiratorii. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de bronhoconstrictie. Cand se produce bronhoconstrictia, caile respiratorii se ingusteaza, permitand vehicularea unei cantitati mai mici de aer. Bronhoconstrictia cauzeaza probleme mai ales celor care sufera de astm bronsic, putand declansa o criza astmatica. In functie de gradul obstructiei si de gravitatea astmului bronsic sau a bolii pulmonare, expunerea la aer rece poate cauza si deces. Acest lucru nu inseamna ca bolnavii in cauza nu trebuie sa iasa din casa pe perioada lunilor de iarna. Ei trebuie sa-si ia anumite masuri de precautie pentru a putea respira mai usor in conditiile unor temperaturi scazute: sa foloseasca un fular care sa acopere nasul si gura, sa-si administreze un bronhodilatator cu 30 de minute inainte de a iesi din casa, sa respire pe nas si nu pe gura, pentru ca nasul incalzeste aerul care patrunde la nivelul tractului respirator.
Bolile cardiovasculare
Pentru numerosi bolnavi cardiovasculari (coronarieni, cu sau fara infarct miocardic, valvulari, hipertensivi, cu insuficienta cardiaca de diverse grade), aflati in diverse stadii de boala, temperaturile scazute, frigul umed, vantul sunt factori solicitanti ai aparatului cardiovascular, la care acesta reactioneaza prin modificarea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace.
Un mecanism de supravietuire prezent la oameni, dar si la alte mamifere determina constrictia (ingustarea) vaselor de sange atunci cand temperaturile scad, pentru a conserva caldura si a mentine constanta temperatura corpului. Odata cu ingustarea spatiului in care curge sangele, presiunea acestuia creste si apare riscul producerii unui atac de cord fatal sau a unui accident vascular cerebral. Persoanele expuse la acest risc sunt cele cu presiune sangvina ridicata, cunoscuti ca si hipertensivi, precum si bolnavii care necesita mentinerea stricta a tensiunii la un nivel constant. Acesta este cazul persoanelor cu diabet zaharat sau afectiuni renale cronice.
Cat de mult creste presiunea sangelui la frig? Raspunsul depinde de variabile precum prezenta vantului, temperatura cu care suntem obisnuiti, durata expunerii la frig, starea de sanatate, cat de gros suntem imbracati, nivelul de activitate sau temperatura inregistrata (de exemplu, daca tinem o mana in apa rece timp de un minut, tensiunea arteriala se va mentine la un nivel ridicat, timp de doua ore).
Pentru a reduce riscurile bolilor de inima in sezonul rece, se pot lua cateva masuri simple de precautie: imbracaminte suficient de groasa, calduroasa, dar nu greoaie, care sa mentina constanta temperatura corpului. Sunt de preferat activitatile care se desfasoara in casa, pentru a reduce la minimum modificarile bruste in activitatea inimii si efortul de adaptare la frig. Daca totusi deplasarile sunt necesare, alegerea momentelor si a zilelor mai putin friguroase trebuie sa fie in atentia cardiacului si a familiei acestuia. Cardiacii nu trebuie sa iasa din casa dimineata si seara tarziu, cand temperaturile sunt foarte scazute. Caciula, fularul sau o pereche de manusi sunt accesorii obligatorii in timpul iernii, deoarece ele reduc suprafata de piele expusa frigului. Pentru cresterea tensiunii e suficienta expunerea unei parti a organismului la aerul rece.
Tulburarea afectiva sezoniera (depresia de iarna)
De-a lungul secolelor, poetii au descris o stare de tristete, un sentiment de deznadejde si letargie, ce apar odata cu zilele tot mai scurte ale toamnei si iernii. Scurtarea zilelor pe timpul iernii si lipsa luminii solare sunt considerate cauze de aparitie a depresiei sezoniere (SAD – Seasonal Affective Disorder) . Alte cauze posibile de aparitie a depresiei sezoniere sunt dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare a unei substante chimice cerebrale, denumita serotonina. Simptomele tipice tulburarii afective sezoniere includ dificultati de concentrare, oboseala si lipsa de energie. De asemenea, scaderea interesului pentru activitatile zilnice si, in special, a celor sociale, lipsa dispozitiei (depresie, tristete sau apatie), cresterea apetitului, pofta exagerata pentru complexe de carbohidrati (paine sau paste fainoase), cresterea in greutate, somnolenta, pierderea interesului pentru sex, iritabilitate. Aceste simptome debuteaza toamna, ating un punct maxim pe perioada iernii si dispar de obicei primavara. Exista un procent mic de indivizi care pot suferi de aceasta tulburare afectiva sezoniera si vara. 70-80% dintre cei cu aceasta tulburare sunt femei, cel mai frecvent in jurul varstei de 30 de ani. Afectiunea a fost, de asemenea, depistata si tratata cu succes si la copii.
Cercetarile au aratat ca terapia cu lumina este eficienta in tratamentul depresiei sezoniere. Exista doua tipuri de fototerapie: tratamentul cu lumina intensa, in care pacientul este asezat in fata unei lampi, pentru o anumita perioada de timp (de obicei dimineata) si simularea rasaritului, efectuata in timpul somnului. In cazul simularii rasaritului de soare se foloseste o lampa cu lumina de intensitate redusa, programata sa porneasca la o anumita ora, dimineata, treptat, pana ajunge la intensitate maxima, inainte de trezirea pacientului.
Antidepresivele trateaza eficient episoadele de depresie care apar la cei cu tulburari afective sezoniere, singure sau in asociere cu fototerapia. Totodata, consilierea psihologica poate fi eficienta. Aceasta se poate efectua individual, cu grupuri de consiliere sau in familie. Cea din urma poate juca un rol important in terapia depresiei sezoniere, prin recunoasterea si acceptarea simptomelor bolii. O activitate fizica intensa, pe parcursul zilei, si in special dimineata devreme, ajuta la cresterea nivelului de energie si evita aparitia episoadelor depresive. Exercitiile fizice usoare, precum mersul pe jos, ciclismul sau inotul, reprezinta activitati bune pentru a incepe o noua zi. O dieta sanatoasa si echilibrata ajuta in tratamentul oricarei forme de depresie.
