Enzimele hepatice crescute pot indica inflamaţii sau deteriorarea celulelor din ficat. În ultimii ani, experţii au remarcat o creştere a numărului de afecţiuni hepatice în rândul populaţiei generale. Iată care sunt afecţiunile care determină creşterea enzimelor hepatice şi anlizele necesare pentru a le depista.
De cele mai multe ori, afecţiunile hepatice pot fi asimptomatice în stadiile incipiente. Testele de sânge care evaluează funcţia hepatică oferă informaţii importante despre sănătatea ficatului. De aceea, efectuarea unui bilanţ hepatic este frecvent solicitată de către medicii specialişti. Dar interpretarea unor valori crescute ale testelor de sânge hepatice nu este întotdeauna uşoară, având în vedere numărul mare de afecţiuni care se află în spatele acestor creşteri.
Se recomandă efectuarea testelor hepatice persoanelor cu istoric familial de boală hepatică, consum de alcool şi medicamente, obezitate, hiperlipidemie, diabet zaharat sau care prezintă factori de risc pentru infecţia cu virus hepatic.
Primele semne ale unui ficat bolnav
Ce este un bilanţ hepatic?
Pentru a evalua funcţia hepatică este necesar să efectuaţi un test de sânge. Din acesta, medicul de laborator efectuează analiza enzimelor produse de ficat sau specifice acestui organ. Iată care sunt principalele teste:
- transaminazele (GPT sau ALT şi AST sau GOT);
- gamma-glutamil transpeptidaza (Gamma-GT sau GGT);
- bilirubina;
- fosfataza alcalină.
Analizele de sange pentru ficat: care sunt si ce semnifica?
Afecţiuni care determină creşteri ale enzimelor hepatice
Ficatul îndeplineşte funcţii esenţiale, fiind implicat activ în metabolism. Activitatea sa este influenţată de diferiţi factori care pot determina creşterea enzimelor hepatice. Există numeroase afecţiuni care pot cauza un nivel crescut al enzimelor în sânge. Iată câteva dintre ele:
- Tulburările metabolice, în special obezitatea. Odată cu creşterea numărului de persoane supraponderale, creşte şi numărul persoanelor care suferă de boală hepatică grasă non-alcoolică, numită şi steatoză hepatică. Acest tip de afecţiune determină modificarea structurii ţesutului hepatic.
- Consumul excesiv de alcool este una dintre cele mai cunoscute cauze de apariţie a bolilor hepatice. Riscul de apariţie a hepatitei alcoolice creşte odată cu timpul şi cantitatea de alcool consumat.
- Virusurile hepatice. Hepatita virală poate duce la dezvoltarea unor patologii mai grave, cum ar fi ciroza, cancerul hepatic sau diferite boli al tractului gastrointestinal. Potrivit Organziaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), infecţia cu unul dintre virusurile hepatice (virusul hepatic A, B, C, D şi E) provoacă apariţia cirozei în 57% din cazuri.
- Abuzul de medicamente şi droguri. Medicamentele precum anumiteanalgezice, antiinflamatoarele nesteroidiene, unele antibiotice, somniferele etc. pot fi toxice pentru ficat. Afecţiunile hepatice induse medicamentos pot fi adesea asimptomatice, dobândind o formă cronică. Semnele de afectare hepatică pot fi observate la doar câteva luni de la consumul acestora.
- Alte boli includ mononucleoza, adenovirusurile şi citomegalovirusurile. Paraziţii pot provoca, de asemenea, boli grave, cum ar fi toxoplasmoza.
- Cancerul este adesea legat de infecţiile virale anterioare şi de ciroza hepatică.
