Dereglările acido-bazice sunt tulburări ale homeostaziei concentrației ionilor de hidrogen (H–), la nivel de plasmă. Orice condiție de natură medicală sau circumstanțială care duce la creșterea serică a concentrației ionilor de hidrogen descrie un proces de acidoză.
Termenul de „acidemie” este folosit pentru a descrie condiția patologică în care serul prezintă un pH anormal de scăzut (acid), față de pH-ul considerat normal situat între valorile 7.35-7.45, așadar ușor alcalin. Există mai multe patologii asociate cu acidoza metabolică, condiție secundară creșterii concentrației, în mod anormal, a ionilor de hidrogen în circulația sistemică, cu scăderea nivelul de bicarbonat.
Acidoza metabolică se caracterizează printr-o creștere a concentrației ionilor de hidrogen, însă asociată cu scăderea nivelurilor serice de bicarbonat (HCO3-), la valori mai mici de 24 mEq/L. Acidoza metabolică, în esență, nu este un diagnostic izolat, ci se asociază unei boli subiacente.
În organism, pH-ul normal al sângelui este menținut prin acțiunea în sinergie a unor sisteme de compuși chimici care poartă numele de sisteme tampon. În caz de acidoză metabolică, cel puțin unul dintre sistemele tampon implicate în creșterea pH-ului nu poate contracara eficient excesul de compuși chimici care duc la acidificarea plasmei (ionii de hidrogen).
Acidoza metabolică – cauze și factori de risc
Apariția stării de acidoză metabolică se poate datora mai multor etiologii, clasificate, în funcție de mecanismul fiziopatologic, în patru categorii principale:
- stimularea producției de acid;
- reducerea excreției de acid;
- ingestia de acid;
- pierderile renale sau gastrointestinale de bicarbonat.
Determinarea tipului de acidoză metabolică ajută clinicianul să restrângă eventualele cauze ale acesteia. Acidemia se traduce printr-un pH al plasmei mai mic decât intervalul fiziologic (7,35-7,45). Pe de altă parte, acidoza metabolică presupune atât un pH mai mic, cât și o concentrație a bicarbonatului mai mică de 24 mEq/L. Acidoza metabolică poate apărea în mai multe situații:
- Intoxicațiilor și otrăvirii cu: cianuri, monoxid de carbon, arsenic, toluen, metformină și fier, metanol, izoniazidă (antibiotic utilizat în tratamentul de primă linie pentru infecțiile active cu Mycobacterium tuberculosis), paraldehidă, lactat, etilenglicol, salicilați;
- Uremia: insuficiența renală cronică, glomerulonefrita, glomeruloscleroza, nefropatiile;
- Diabetul zaharat (acidoza diabetică);
- Acidoza tubulară renală;
- Boala Addison;
- Fistula pancreatică;
- Utilizarea prelungită a diureticelor (acetozamalida);
- Hiperalimentarea prin inițierea nutriției parenterale totale;
- Diareea prelungită poate duce la acidoză metabolică, prin eliminare de bicarbonat (pierderi de bicarbonat, asociate cu acidoza metabolică, pot avea loc pe cale renală sau intestinală);
- Supradozarea tratamentului medicamentos.
Factori de risc
Există mai mulți factori de risc care pot predispune o persoană la acidoză metabolică, iar aceștia includ, dar nu se limitează la, următorii:
- Deshidratarea severă;
- Obezitatea;
- Diagnosticul subiacent de afecțiuni renale cronice, insuficiență cardiacă sau hepatică;
- Diabetul și hiperglicemia deficitar gestionată;
- Consumul de alimente bogate în grăsimi nesănătoase și sărace în fibre vegetale;
- Hipoxia prelungită și sepsisul;
- Intoxicațiile acute cu compuși volatili;
- Consumul cronic de alcool;
- Fumatul.
De cele mai multe ori, acidoza metabolică apare la diabetici și la persoanele cu intoxicații acute, iar prognosticul depinde în mare parte de cât de precoce se intervine asupra restabilirii, printr-un protocol elaborat în funcție de etiologie, homeostaziei pH-ului.
Acidoza metabolică – simptome și manifestări
Prezentarea clinică a cazurilor de acidoză metabolică deseori scoate la iveală, de fapt, un istoric personal cu manifestări precum diareea, vărsăturile, consumul de medicamente (când, frecvent, se certifică și supradozajul) și prezența predispoziției medicale (diabetul zaharat sau patologiile renale). Drept urmare, manifestările din acidoză metabolică tind să fie individualizate în funcție de etiologia subiacentă, cum ar fi uscarea membranelor mucoase, la persoanele cu cetoacidoză diabetică. Deseori, persoana cu acidoză metabolică va avea respirații rapide și profunde. Totuși, respirația lui Kussmaul se observă la copiii cu cetoacidoză diabetică.
Alte simptome și manifestări comune în caz de acidoză metabolică sunt următoarele:
- Deshidratarea;
- Greața și vărsăturile;
- Durerile abdominale;
- Letargia;
- Starea generalizată de rău;
- Durerile de cap;
- Creșterea ritmului cardiac și a frecvenței respiratorii;
- Halitoza, cu miros de acetonă (fructe fermentate) este tipică cetoacidozei diabetice;
- Pierderea capacității de concentrare, confuzie etc.
Semnele și simptomele multor afecțiuni care provoacă acidoză metabolică sunt nespecifice și, deseori, se suprapun. Având în vedere acest lucru, clinicianul va întâlni pacienți foarte bolnavi, la care starea de acidoză metabolică este certificată, dar pentru care identificarea diagnosticului de bază (așadar, a patologiei specifice) este foarte dificilă. Pentru a putea restrânge afecțiunile, sunt necesare teste specifice pentru măsurarea nivelului de ioni și anioni, cu identificarea strictă a unui decalaj ionic, respectiv identificarea tulburărilor de concentrație. Ulterior, după ce a fost identificat tipul de acidoză metabolică și se speculează cauza, tratamentul poate fi inițiat.
Acidoza metabolică – soluții de tratament
Înainte de toate, managementul stărilor de acidoză metabolică trebuie să abordeze principalele cauze ale dereglării homeostaziei acido-bazice. Identificarea patologiei subiacente ghidează, în cele din urmă, tratamentul pentru acidoza diabetică. Spre exemplu, resuscitarea fluidă adecvată și corectarea pierderilor electrolitice sunt necesare pentru cazurile de sepsis și cetoacidoza din diabet. Alte alternative de tratament pentru acidoza metabolică includ folosirea antidoturilor cu specificitate, în cazul intoxicațiilor cu anumite tipuri de compuși și otrăvire, dializa, antibiotice și administrare de bicarbonat. Scopul este refacerea integrității biochimice a sistemelor tampon.
Posibile complicații ale acidozei metabolice
Acidoza metabolică prelungită poate pune în pericol viața unei persoane în primul rând ca parte a faptului că afectează integritatea biochimică a organismului. Principalele complicații, în lipsa unui tratament precoce cu redobândirea homeostaziei acido-bazice, sunt:
- Stimularea procesului de pierdere a masei osoasă (osteopenie și osteoporoză);
- Progresia bolilor renale (agravarea unei patologii preexistente), apariția litiazei renale;
- Pierderi de masă musculară și catabolism proteic;
- Afectarea funcției endocrine (afectează homeostazia glicemică, cu posibilitatea apariției, în cele din urmă, a fenomenului de rezistență la insulină și diabet).
Prognosticul stării patologice depinde de etiologie și de severitatea dereglării acido-bazice. De exemplu, este foarte nefavorabil în cazul în care tulburările sunt extinse, iar constantele vitale, în esență, sunt instabile. De asemenea, prognosticul este cu atât mai favorabil cu cât tratamentul se instaurează precoce, la scurt timp de la apariția simptomelor acidozei metabolice. De foarte multe ori, acestea sunt traduse greșit ca reacții normale, mai ales pe fondul existenței unei boli. Cu toate acestea, este foarte important să se cunoască asocierea care există între un diagnostic specific și riscul de a dezvolta, în timp, acidoză metabolică.
