An de an, în întreaga lume, aproximativ 15 milioane de oameni suferă un accident vascular cerebral (AVC), potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Dacă pentru circa 5 milioane dintre aceștia AVC-ul este fatal, alți 5 milioane rămân cu un handicap permanent.
Accidentul vascular cerebral a căpătat proporții de epidemie, iar statisticile mai estimează și că 1 din 4 adulți cu vârsta peste 25 de ani va suferi un AVC de-a lungul vieții. Peste 60% dintre accidentele vasculare cerebrale se produc la persoane sub 70 de ani, în timp ce 16% la persoane sub 50 de ani.
În România se produc aproximativ 60.000-70.000 de accidente vasculare cerebrale, arată Asociația pentru Lupta împotriva AVC.
Tipuri de AVC și cauze
Creierul uman este un organ extrem de complex. Pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de oxigen, pe care arterele îl livrează către toate părțile creierului. Un AVC se poate produce în momentul în care circulația sangvină într-o anumită regiune a creierului este întreruptă, ca urmare a blocării sau ruperii unei artere cerebrale. Fără sânge și oxigen, celulele creierului se deterioarează sau mor.
Un accident vascular cerebral reprezintă o urgență medicală. Pacientul cu AVC trebuie să primească ajutor de urgență, deoarece tratamentul efectuat rapid îi poate salva viața.
Accidentul vascular cerebral se produce ca urmare a unuia dintre următoarele două procese patologice.
- Ischemia cerebrală (AVC ischemic) cauzată de tromboză, embolia arterială sau hipoperfuzia sistemică
Un accident vascular cerebral ischemic apare atunci când cheaguri de sânge, sau alte particule, blochează vasele de sânge către creier. Unele depozite de grăsime, numite placă, pot provoca și ele blocaje prin acumularea în vasele de sânge.
Ar mai trebui menționat că mai există și un tip de AVC ischemic tranzitoriu, în care pacientul prezintă deficitele neurologice doar pentru o perioada scurtă de timp, apoi își revine. AVC-ul ischemic tranzitoriu este cauzat de o scădere temporară a fluxului sangvin către o arie din creier.
- Hemoragie cerebrală (AVC hemoragic) produsă de hemoragia intracerebrală sau hemoragia subarahnoidiană
Un accident vascular cerebral hemoragic apare atunci când o arteră din creier se rupe. Sângele care se scurge, fie punând o presiune prea mare pe celulele creierului sau prin alte mecanisme, duce la deteriorarea lor. Tensiunea arterială ridicată și anevrismele cerebrale sunt exemple de afecțiuni care pot provoca un accident vascular cerebral hemoragic.
În jur de 80% dintre AVC-uri sunt determinate de ischemie și doar 20% de hemoragie cerebrală, arată datele de specialitate.
Cele două mari categorii de accidente vasculare cerebrale, hemoragia și ischemia, sunt diametral opuse. În timp ce hemoragia este caracterizată de prezența de sânge în afara vaselor de sânge din interiorul cavității craniene închise, ischemia este caracterizată de prea puțin sânge pentru a furniza o cantitate optimă de oxigen și nutrienți unei părți a creierului.
În plus, fiecare categorie în parte poate fi împărțită în alte subtipuri care au cauze, tablouri clinice, evoluții clinice, rezultate și strategii de tratament oarecum diferite.
Pot fi prevenite accidentele vasculare cerebrale?
Multe accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite, dar nu toate. Puteți reduce considerabil riscul de a suferi un AVC dacă:
Faceți schimbări în stilul de viață:
- renunțați la fumat;
- faceți mișcare (cel puțin 30 de minute pe zi);
- vă mențineți greutatea în limite sănătoase.
Adopți o dietă sănătoasă și echilibrată, bogată în fructe, legume și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și săracă în carne, dulciuri și cereale rafinate (cum ar fi pâinea albă sau orezul alb). Reduceți consumul de sare.
Limitați cantitatea de alcool pe care o consumați sau ideal renunțați de tot la alcool.
Totodată, este foarte important ca, dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune arterială (HTA) să urmați tratamentul recomandat exact așa cum v-a fost prescris. Alte tratament implicate în prevenția accidentului vascular cerebral pot fi: statine sau alte medicamente care scad colesterolul, medicamente pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge, cum ar fi aspirina sau anticoagulantele, precum și altele în funcție de subtipul și cauza specifică.
Cum vă daţi seama dacă cineva a suferit un AVC?
Oricând se poate întâmpla ca o persoană apropiată să sufere un AVC. Chiar dacă perspectiva aceasta este sumbră, specialiștii în sănătatea creierului vă recomandă să vă informaţi cât mai serios, astfel încât să puteți recunoaște ușor semnele unui accident vascular cerebral.
Neurologii au stabilit o modalitate ușoară prin care vă puteți aminti semnele unui accident vascular cerebral. Este vorba despre metoda „FAST” (trad. engl. „Rapid”). Fiecare literă din cuvânt reprezintă unul dintre aspectele la care ar trebui să fii atent:
- Față (Face): Rugaţi persoana să zâmbească. Fața persoanei pare neuniformă, asimetrică sau „căzută” pe o parte?
- Braț (Arm): Persoana are slăbiciune sau amorțeală într-unul sau în ambele brațe. Cere-i persoanei să ridice ambele brațe. Unul rămâneţi mai jos decât celălalt?
- Vorbire (Speech): Roagă persoana să repete o frază simplă. Arată semne de vorbire neclară, incoerentă?
- Timp (Time): Este crucial să apelaţi la ajutor medical cât mai repede. Dacă observaţi asimetria feței, incoerență verbală, pierderea controlului brațelor sunaţi la 112.
Diagnosticul unui AVC
Medicul neurolog poate să diagnosticheze un AVC folosind metode de examinare neurologică, imagistică, precum și alte teste. În stabilirea diagnosticului se pot folosi:
- tomografie computerizată (CT);
- anumite teste de sânge;
- electrocardiogramă (abreviat ECG sau EKG) pentru a te asigura că nu o problemă cardiacă este sursa problemei;
- scanarea prin rezonanță magnetică (RMN);
- electroencefalogramă (EEG), deși mai puțin frecventă, poate exclude convulsiile sau problemele conexe;
- Ecografie Doppler pentru artere carotide și vertebrale.
Accidentul vascular cerebral, tot mai frecvent la tineri
Tratament și recuperare în AVC
În general, tratamentul unui accident vascular cerebral implică două etape, mai precis un tratament de urgență post AVC, care ajută pacientul să supraviețuiască, urmat ulterior de un program de recuperare și reabilitare a funcțiilor neurologice alterate, în funcție de caz.
Tratamentul unui AVC ischemic poate porni de la administrarea unor medicamente care ajută la eliminarea cheagurilor de sânge. Acest tratament de urgență se face la spital și reduce substanțial riscul de producere a dizabilităților neurologice. În anumite cazuri, tratamentul poate fi unul mecanic, intervențional (endovascular) pentru eliminarea cheagului de sânge din creier, care împiedică circulația sangvină.
Tratamentul unui AVC hemoragic poate să implice administrare de medicamente care previn agravarea hemoragiei sau care ajută în protecția țesutului creierului de alte complicații, anumite proceduri endovasculare sau intervenție chirurgicală.
Etapa de recuperare și de reabilitare post-AVC este foarte importantă și începe încă din spital, continuând apoi la domiciliu, împreună cu medicația prescrisă. Procesul de recuperare neurologică poate să dureze de la câteva săptămâni, la câteva luni, în unele cazuri chiar și câțiva ani.
Metodele de recuperare neurologică se stabilesc în funcție de fiecare caz în parte și ar putea viza terapie logopedică, terapie fizică, terapie ocupațională și consiliere psihologică.
