Prin abces pulmonar, patologie numită și pneumonie necrozantă, se înțelege formarea anormală a unei cavități pline cu puroi în țesutul pulmonar, drept rezultat al necrozei tisulare cauzate, de obicei, de o infecție bacteriană. În ciuda progreselor în tehnicile de diagnostic și tratament, încă rămâne o afecțiune dificil de gestionat, cu risc ridicat de complicații și riscuri ulterioare. Pe de altă parte, în funcție de cauza principală pot fi identificate două tipuri clinice de abces pulmonar și anume primar, când apare din cauza aspirației orofaringiene sau secundar, când puroiul apare în timp ca urmare a unei afecțiuni pulmonare existente (cum ar fi, de exemplu, fibroza chistică).
Ce este un abces pulmonar?
Un abces pulmonar reprezintă o infecție localizată în parenchimul pulmonar, care determină și formarea unei cavități pline cu puroi (de obicei, cu dimensiuni mai mari de 2 centimetri). Este, de obicei, rezultatul unei infecții bacteriene severe, dar poate fi cauzat și de fungi sau de alte procese patologice, cum ar fi aspirația conținutului gastric contaminat sau diseminarea pe cale hematogenă (dintr-un focar infecțios aflat în altă parte a corpului). Un abces pulmonar poate fi acut (se rezolvă de la sine de-a lungul a 6 săptămâni) sau cronic (persistă peste 6 săptămâni). În cazurile cronice, este mult mai probabil ca abcesul pulmonar să ducă la complicații severe.
Abces pulmonar – cauze și factori de risc
Formarea unui abces pulmonar începe prin inflamarea locală a țesutului, urmată de necroză, iar apoi de formarea unei cavități delimitate de o membrană inflamată. Treptat, cavitatea se umple cu puroi, compus din resturi celulare, bacterii și leucocite. De obicei, un abces pulmonar se va forma din necroza lichefiantă a țesutului pulmonar. Este foarte important ca un abces pulmonar să fie clasificat în primar sau secundar, deoarece diferită nu doar prin etiologie, ci și prin riscul de complicații și microbiologie (bacteriile implicate).
Abcesul pulmonar primar
Un abces pulmonar primar se dezvoltă ca urmare a unei infecții pulmonare prima. De exemplu, cel mai frecvent se asociază cu aspirația (de conținut fluid sau solid) la persoanele cu tulburări de deglutiție (consum excesiv de alcool, inconștiență – traumatisme, anestezie sau convulsii și consum de substanțe ilicite). Pneumonia cronică, tuberculoza sau imunodeficiența se asociază, de asemenea, cu acest tip de abces pulmonar. La pacienții care dezvoltă abces pulmonar de tip primar ca urmare a aspirației, de obicei apar infecții polimicrobiene. Unele specii implicate au potențialul de a provoca pneumonie necrozantă, cu formarea cavității și abcesului, incluzând:
- Staphylococcus aureus;
- Klebsiella pneumonie;
- Pseudomonas aeruginosa;
- Streptococcus pyogenes (streptococul β-hemolitic de grup A);
- Burkholderia pseudomallei;
- Nocardia;
- Hemophilus influenzae (în special de tip B);
- Specii de Actinomyces;
- Proteus vulgaris.
La pacienții imunocompromiși, în formarea unui abces pulmonar primar pot fi implicate și alte specii, cum ar fi:
- Candida albicans (candidoză pulmonară);
- Legionella micdadei și Legionella pneumophila;
- Pneumocystis jirovecii.
Deși mai rare, infecțiile fungice (cu specii de Aspergillus) și parazitare (Entamoeba histolytica) pot duce la formarea unui abces pulmonar, mai ales în cazuri de imunodepresie severă.
Abcesul pulmonar secundar
Un abces secundar este unul care se dezvoltă ca urmare a unei alte afecțiuni, de obicei de natură pulmonară. Câteva dintre cele mai comune cauze includ:
- obstrucție bronșică: carcinom bronhogen, inhalarea unui corp străin sau ganglioni limfatici foarte mari la nivelul gâtului;
- afecțiuni pulmonare preexistente: bronșiectazie, emfizem bulos, fibroză chistică, un infarct pulmonar infectat, contuzie pulmonară;
- diseminare hematogenă: endocardită infecțioasă, administrarea intravenoasă de droguri și tromboembolism septic, catetere infectate, fistule bronhoesofagiene;
- colonizare directă din infecții adiacente: mediastinale, subfrenice, ale peretelui toracic.
Principalii factori care cresc riscul de a dezvolta un abces pulmonar sunt:
- consumul de alcool și substanțe ilicite;
- tulburările neurologice sau condițiile care cresc riscul de pneumonie de aspirație (demență, AVC, boala Parkinson, Alzheimer);
- starea de imunodeficiență cauzată de HIV/SIDA, tratamentul cu imunosupresoare;
- bolile cronice precum diabetul zaharat, boala pulmonaro obstructivă cronică (BPOC);
- igiena dentară deficitară și bolile periodontale.
După cum s-a menționat, un abces pulmonar primar rezultă, de obicei, prin aspirarea secrețiilor orofaringiene. Aspirația acestora poate fi secundară mai multor afecțiuni, inclusiv infecțiile de natură dentară sau parodontală, sinuzită, alterarea stării de conștiență, tulburări de deglutiție și boala de reflux gastroesofagian, vărsături frecvente.
Abces pulmonar – simptome și manifestări
Simptomele timpurii ale abcesului pulmonar sunt similare cu cele ale pneumoniei, și includ:
- febră și frisoane;
- tuse;
- transpirații nocturne;
- dispnee (senzația lipsei de aer) și tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii);
- pierdere în greutate;
- oboseală;
- dureri la nivelul pieptului.
Foarte important de reținut faptul că, în caz de abces pulmonar, tusea este inițial neproductivă, dar devine productivă pe măsură ce apare și implicarea bronșică. Această dinamică – tuse care inițial nu este productivă, dar care ulterior devine productivă – este un semn specific în caz de abces pulmonar. Această tuse productivă poate fi uneori însoțită și de eliminarea de sânge, care poartă denumirea de hemoptizie. Absența febrei, a sputei purulente și a leucocitozei sugerează mai degrabă un carcinom subiacent, decât o boală infecțioasă precum un abces pulmonar.
Abces pulmonar – riscuri și complicații pentru sănătatea generală
În majoritatea cazurilor, tratamentul pe bază de antibiotice este de succes dacă este vorba despre un abces pulmonar primar, urmat de terapie țintită în funcție speciile bacteriene implicate. Însă, abcesul pulmonar secundar necesită tratamentul cauzei de bază, iar prognosticul asociat este, bineînțeles, diferit în funcție de patologia subiacentă. De obicei, prognosticul persoanelor care au abces pulmonar secundar este mai puțin favorabil decât în cazul celor cu un abces pulmonar primar – mai ales la persoanele cu sistem imunitar compromis și cu neoplasm bronșic (în astfel de cazuri, rata mortalității este de aproximativ 75%, în funcție de momentul intervenției).
De obicei, complicații se dezvoltă din cauza întârzierii diagnosticului sau a tratamentului care nu a fost adecvat etiologiei subiacente. Deși sunt relativ rare, principalele complicații care apar ca urmare a abcesului pulmonar – fie primar, fie secundar – netratat includ:
- răspândirea infecției, cu septicemie și un prognostic puțin favorabil;
- empiemul pleural, ca urmare a drenării puroiului în spațiul pleural (ruperea acestuia), care necesită tratament chirurgical și se asociază cu un grad ridicat de mortalitate;
- insuficiența respiratorie, ca urmare a distrugerii extensive a parenchimului pulmonar. Acest fenomen compromite schimburile gazoase și, astfel, ventilația normală. Ridică necesitatea ventilației mecanice;
- fistule bronhopleurale (comunicare patologică între spațiul pleural și arborele bronșic) care duc la scurgeri de aer și lichide în cavitatea pleurală, cu riscuri asociate;
- fistule pleurocutanate;
- un abces pulmonar netratat poate progresa spre bronșiectazii sau alte afecțiuni pulmonare cronice (în special cele de tip obstructiv);
- fibroză pulmonară;
- hemoragie;
- pneumotorax.
Anumite complicații pot apărea și ca urmare a tratamentului (intervențiile chirurgicale, drenajul percutanat). În ciuda tratamentului, abcesele continuă să aibă o rată ridicată de mortalitate (15-20%). Riscul de mortalitate este mai mare în special în cazul infecțiilor nosocomiale (infecțiile intraspitalicești), care reprezintă majoritatea deceselor. Acest prognostic se datorează, probabil, bolilor preexistente și a incidenței mari a tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice, mai ales Pseudomonas aeruginosa (rată de mortalitate de 83%), Staphylococcus aureus (rată de mortalitate de 50%) și Klebsiella pneumoniae (rată de mortalitate de 44%).
Foto: shutterstock.com
