Cu totii stim pe cineva care da vina pe vreme pentru articulatiile dureroase, pentru durerile de cap ucigatoare sau pentru alte probleme de sanatate. Dar exista oare si suficiente dovezi stiintifice care sa sustina aceste afirmatii?
In ultimii ani, oamenii de stiinta au devenit din ce in ce mai interesati de intelegerea modului in care schimbarea vremii afecteaza sanatatea. De exemplu, temperaturile scazute aduc dupa ele o serie de consecinte asupra organismului. Acestea variaza ca intensitate sau gravitate, dar si ca factor declansator. Iata care sunt principalele moduri in care ne afecteaza frigul si ce putem face pentru a ne proteja.
Probleme respiratorii
Temperaturile scazute pot provoca spasme musculare ale cailor aeriene mici, facandu-le mai inguste si provocand dificultati de respiratie. De asemenea, frigul poate fi unul dintre factorii declansatori ai atacurilor de astm bronsic.
Raceli si gripe
Mai mult timp petrecut in interior inseamna a fi in contact mai strans cu ceilalti, ceea ce creste sansele de a contracta o raceala sau gripa. Cum majoritatea virusurilor sunt contagioase cu cateva zile inainte de a da primele simptome, este usor sa fiti expusi fara sa stiti. Un astfel de virus poate ramane pe piele timp de pana la trei ore si pe suprafete de pana la patru ore inainte „de a muri”.
Dureri de cap si migrene
Una dintre cauzele durerilor de cap este constrictia vaselor de sange din creier. Vremea rece poate provoca „micsorarea” rapida a vaselor de sange, reducand fluxul sangvin. Si migrenele pot fi declansate de schimbarile meteorologice. Frigul prea mare, stralucirea soarelui sau vremea furtunoasa pot provoca dezechilibre chimice ale creierului care declanseaza o migrena. Specialistii Clinicii Mayo recomanda pastrarea la indemana a tratamentului si notarea factorilor meteorologici care provoaca migrenele, pentru a le putea preveni.
Deficit de vitamina D
Una dintre principalele surse de vitamina D este transformarea colesterolului stocat in piele in vitamina D3 prin expunerea la soare. De aceea, odata cu scaderea temperaturilor, este posibil sa apara si deficitul de vitamina D. Simptomele includ slabiciune musculara, sensibilitate mai mare la durere si somnolenta. Puteti creste aportul de vitamina D prin consumul de peste gras (somon, ton), alimente fortificate si suplimente. Doza recomandata de vitamina D3 este intre 200 si 800 UI (unitati internationale) pe zi.
Dureri articulare
Desi nu exista dovezi stiintifice concludente ca vremea rece sau umeda declanseaza dureri articulare, o teorie este aceea ca produce o presiune mai mica a aerului in jurul articulatiilor, ceea ce face ca tesuturile moi din jur sa se extinda, la fel ca un balon. Acest lucru determina o presiune suplimentara asupra articulatiei si provoaca durere.
O alta posibila explicatie este ca vremea rece cauzeaza in mod direct contractia muschilor, a tesuturilor conjunctive si a ligamentelor care inconjoara articulatiile, tragand de nervi. Activitatea fizica va relaxeaza articulatiile rigide si ajuta la prevenirea cresterii in greutate care pune, de asemenea, presiune pe articulatii.
Durerea articulara: intre MIT si ADEVAR
Piele uscata
Pe masura ce vremea se raceste, scade umiditatea din aer, ceea ce duce si la uscarea pielii. In plus, si vantul poate usca, irita pielea si chiar deteriora bariera lipidica protectoare a pielii. Utilizati un demachiant delicat si exfoliati tenul de doua ori pe saptamana pentru a elimina stratul uscat si pentru a va reimprospata pielea. Totodata, se recomanda folosirea unui umidificator in locuinta pentru a preveni uscarea aerului.
Par si unghii fragile
Pe vreme rece, vasele mici de sange din piele, degetele de la maini si picioare se contracta, reducand fluxul de sange si furnizarea de nutrienti si oxigen. Acest lucru poate duce la par fragil si unghii casante, predispuse la exfoliere. In plus, temperaturile scazute usuca pielea si unghiile, facandu-le sensibile la leziuni.
