In abundenta de alimente din zilele noastre, de cele mai multe ori nu reusim sa ne hotaram ce sa alegem mai intai. Cand ne aflam in fata rafturilor, notiunile de sanatos si nesanatos se amesteca si putem face cele mai neinspirate alegeri.
O categorie de alimente mai putin luata in seama este cea a semintelor. O putem include cu certitudine in categoria alimentelor sanatoase. Semintele sunt „casa” viitoarei plante, de aceea sunt pline de substante nutritive foarte utile si pentru om. Aici s-au facut rezerve de grasimi, vitamine, proteine si elemente minerale, incat planta ce se va dezvolta sa aiba ce manca pana cand reuseste sa creasca suficient. Tocmai de aceea, este util sa nu ignoram beneficiile acestora.
Motive pentru a consuma aceste seminte
Inainte de a descrie cateva dintre cele mai obisnuite tipuri de seminte, familiare si in Romania, dorim sa mentionam un lucru: desi sunt foarte sanatoase, semintele au intotdeauna multe calorii, din cauza continutului mare de lipide. Acest lucru trebuie luat in considerare cand va hotarati sa le consumati, astfel incat sa le puteti include in mod armonios in mesele zilei, fara sa ajungeti in situatia de a depasi plafonul caloriilor necesare:
- Semintele de floarea-soarelui: extrem de obisnuite la noi, constituie o agreabila gustare, care ne relaxeaza si ne stimuleaza creierul pentru activitatile viitoare. Sunt bogate in tiamina (vitamina B1), cupru, vitamina E, fosfor, magneziu, seleniu. Contribuie si cu alte vitamine din complexul B. De remarcat ca profilul lor lipidic este nesaturat, insa domina acizii grasi Omega-6. In alimentatia moderna, acesti acizi grasi sunt destul de raspanditi, deci nu trebuie suplimentati. Ca atare, nu mancati cantitati foarte mari de seminte de floarea-soarelui. Oricum, au multe calorii, deci excesul nu e recomandat.
- Semintele de dovleac: usor prajite si date prin sare, pot reprezenta o gustare care sa ne aminteasca de zilele copilariei. Sunt bogate in proteine de calitate, dar si in elemente minerale, cum ar fi manganul, fosforul, magneziul, cuprul, fierul sau zincul. Au, evident, si vitamina E, un antioxidant foarte eficient. Atat la semintele de floarea-soarelui, cat si la cele de dovleac, se recomanda ca prajirea sa fie scurta, doar cateva minute, pentru a nu determina degradarea grasimilor nesaturate. Alternativ, semintele se pot manca si crude, dar o prajire usoara nu pare sa le modifice semnificativ valoarea nutritiva. Nu adaugati foarte multa sare inainte de prajire, pentru ca, altfel, le veti transforma in alimente cu certitudine nesanatoase. Daca apelati la ele ca gustari, alegeti variantele in coaja. Va va lua mai mult timp sa le mancati si veti risca mai putin sa le consumati in exces.
- Semintele de in: contribuie substantial la aportul de acizi grasi Omega-3 ai organismului. Contin, insa, numai acizi Omega-3 cu lant mai scurt, cum este acidul alfa linolenic, dar atunci cand acesta se gaseste intr-o cantitate suficienta in organism, poate asigura si formarea de mici cantitati de EPA si DHA (acizi grasi esentiali). Semintele de in au si un nivel ridicat de lignani, un tip de polifenoli cu actiune de fitoestrogeni. Lignanii din semintele de in par sa contribuie la protectia eficienta a organismului impotriva catorva tipuri de cancer sau contra bolilor cardiovasculare.
- Semintele de chia: contin si ele acizi grasi Omega-3, dar si fibre solubile care formeaza un fel de gel in contact cu mediul umed. Consumati semintele de chia impreuna cu mult lichid, pentru a nu risca probleme digestive.
- Semintele de susan: sunt excelente surse de minerale si vitamine, bogate in acizi grasi Omega-6. Sunt surse de cupru, mangan si calciu. In ultimii ani, a patruns si la noi tot mai mult tahini, o pasta semisolida, fabricata din seminte de susan
- Semintele de psyllium continde 14 ori mai multe fibre solubile decat ovazul, apreciat pana de curand pentru continutul bogat in fibre. 100 g psyllium contin 71 g de fibre solubile.
