Pentru unii pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 debutul primelor simptome poate fi doar începutul unei boli care îşi va face simţită prezenţa pe termen lung. Aceştia pot resimţi efectele neplăcute ale bolii săptămâni sau chiar luni întregi de la prima manifestare.
Anormalitatea felului în care virusul rămâne încă prezent în organism pe o perioadă îndelungată nu este încă înţeleasă pe deplin, iar studii mai ample sunt în continuare necesare.
O serie de teste pot prezice însă ce simptome indică faptul că un pacient va avea nevoie de o recuperare mai amplă, respectiv va dezvolta o formă severă de COVID-19.
Un studiu recent din Marea Britanie a examinat peste 4.000 mii de pacienţi, dintre care 20% se simţeau în continuare rău după 4 săptămâni, 190 resimţeau încă efectele virusului şi la 8 săptămâni de la prima testare, în timp ce 100 de subiecţi nu erau pe deplin vindecaţi nici la un interval de 12 săptămâni de când fuseseră declaraţi pozitivi.
COVID-19 poate convinge sistemul imunitar să atace organismul
Simptome care anunţă o formă severă de COVID-19
Mai multe date indică faptul că pacienţii care au experimentat mai mult de 5 simptome ale infectării cu SARS-CoV-2 în prima săptămână vor avea nevoie de o recuperare de durată.
Printre cele mai comune simptome se numără oboseala excesivă, durerea de cap, dificultatea în respiraţie, îngroşarea vocii şi durerile musculare.
Aproximativ 98% dintre pacienţii care suferă de “COVID pe termen lung” au indicat oboseala ca simptom, în timp ce 91% s-au confruntat cu dureri de cap. Totodată, două treimi dintre pacienţii observaţi au raportat dureri musculare.
Vârsta, genul şi indicele de masă corporală, factori-cheie
Unul dintre cei mai puternici indicatori care prezic prelungirea bolii este vârsta. 22% dintre persoanele care au suferit de simptomele virusului timp îndelungat au peste 70 de ani, comparativ cu 10% dintre cei din categoria cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani.
Şi pacienţii cu un indice de masă corporală peste medie sunt mai predispuşi să lupte mai mult timp cu virusul.
În mod surprinzător, studiile arată faptul că bărbaţii au fost până acum mai vulnerabili decât femeile şi au dezvoltat forme mai severe ale bolii. Una dintre cauze ar putea fi faptul că femeile au un răspuns imunitar mai bun în faţa infecţiei cu SARS-CoV-2, având o alimentaţie mai echilibrată şi nefiind atât de reticente în faţa recomandărilor de a purta mască sau de a păstra o igienă riguroasă a mâinilor.
Cu toate acestea, studiile s-au concentrat în special pe pacienţii care au fost spitalizaţi, iar pentru a înţelege mai bine efectele virusului pe termen lung este nevoie de o analiză mai amplă şi asupra grupurilor de asimptomatici sau a pacienţilor cu forme uşoare care se tratează acasă.
