Un regim igieno-dietetic optim ţine la distanţă o gamă variată de afecţiuni medicale. Dacă asupra factorilor ereditari nu avem influenţă, în schimb cei de mediu sunt oglinda propriilor alegeri. Iată care sunt principalele sfaturi pentru o digestie optimă.
În haosul cotidian, uităm că lucrurile mici pot face diferenţe mari şi ne afundăm în rutina zilnică, uitând să menţinem armonia între trup, minte şi suflet. Sistemul digestiv este considerat „al doilea creier” şi este cunoscut sub numele de sistem nervos enteric, acesta având aproximativ 100 de milioane de neuroni. Prin multitudinea neuronilor săi, acest „creier digestiv” este implicat în procesul digestiei şi trebuie să avem grijă de el.
Sfaturi pentru o digestie mai bună
Iată 5 sfaturi esenţiale pentru o digestie/ obţinerea unei sănătăţi digestive mai bune.
1. Nu săriţi peste mese
Indiferent cât de ocupat sunteţi, luaţi o pauză de masă pentru a-i oferi sistemului digestiv timp şi materie primă pentru procesul digestiei. O dietă echilibrată include trei mese principale şi două gustări. Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Lipsa uneia dintre cele trei mese principale ale zilei scade rata metabolică, afectând necesarul energetic al organismului. Cantitatea meselor trebuie să fie adaptată nevoilor fiecărui individ; mâncatul până la senzaţia de plenitudine este una dintre principalele greşeli alimentare.
2. Consumaţi multe fructe şi legume
Este de dorit să transformaţi consumul de fructe şi legume în rutină. Acestea sunt promovate în mod universal ca fiind sănătoase datorită vitaminelor, mineralelor, fibrelor alimentare, antioxidanţilor şi proteinelor vegetale pe care le conţin. Studiile arată că o dietă bogată în fructe şi legume este asociată cu un risc semnificativ mai mic de dezvoltare a afecţiunilor digestive (constipaţie), metabolice (obezitate, diabet zaharat), cardiovasculare, cerebrovasculare şi chiar oncologice.
3. Consumaţi alimente bogate în fibre alimentare
Fibrele alimentare mai sunt numite şi substanţe de balast. În această categorie, intră toate componentele alimentelor vegetale ce nu se pot digera sau absorbi, îmbunătăţind astfel digestia. Se pot clasifica în douăcategorii:
- Fibrele solubile au un rol important atât în apariţia senzaţiei de saţietate precoce, oferind astfel un control mai bun al cantităţii de alimente ingerate şi, consecutiv, al greutăţii corporale, cât şi în absorbţia unor substanţe din sânge şi în reducerea nivelului de „colesterol rău” (LDL).
- Fibrele insolubile au un rol esenţial în formarea bolului fecal şi, implicit, în reglarea digestiei.
Avantajele unei diete bogate în fibre (senzaţie de saţietate la ingestia unor cantităţi alimentare mai mici, formarea unui scaun normal, tranzit intestinal normal), asigură substratul necesar fermentaţiei colonice, scad absorbţia grăsimilor alimentare şi a colesterolului. Studiile arată că aportul redus de fibre alimentare reprezintă un factor de risc în dezvoltarea cancerului de colon. Necesarul zilnic de fibre alimentare este de 20-30g.
4. Reduceţi consumul de carne roşie
Nu trebuie să ne privăm organismul de niciun aliment, însă trebuie să evităm excesele. În cantităţi optime, carnea roşie este o sursă de proteine şi aduce organismului un aport necesar de fier şi vitamina B12, însă când lucrurile scapă de sub controlul moderaţiei şi se ajunge la o dietă bogată în carne roşie, apar şi riscurile. Numeroase studii au arătat că dieta bogată în carne roşie şi procesată este factor de risc atât în apariţia cancerului colorectal, dar şi a altor boli, precum diabetul zaharat de tip II sau afecţiunile cardiovasculare.
5. Ai grijă de flora intestinală pentru că şi ea va avea grijă de tine
Intestinul uman adăposteşte de 10 ori mai multe microoorganisme decât celulele organismului uman. Această lume a bacteriilor bune are numeroase beneficii asupra sănătăţii digestive, precum faptul că: blochează dezvoltarea bacteriilor periculoase, stimulează celulele sistemului imun să lupte în faţa agresiunilor externe, au funcţie nutritivă (permit sinteza vitaminelor B6, B12, folaţilor şi vitaminei K). Consumul adecvat de produse bogate în probiotice (bacterii bune, necesare organismului) precum kefirul, dar şi de prebiotice (hrană pentru bacteriile bune) precum fibrele îmbunătăţeşte digestia prin menţinerea echilibrului florei intestinale.
