În continuare, noul coronavirus face victime pe întreg globul, iar odată cu această pandemie, a apărut şi o altă ameninţare care circulă chiar mai repede decât virusul în sine – dezinformarea. Există tot felul de informaţii false despre pandemie, zvonuri politice, apărute în instituţii şi organizaţii, în media şi la ştiri. Iar psihologii încearcă să înţeleagă motivul pentru care oamenii tind să le împărtăşească şi altora, fără să fie siguri că acestea sunt oficiale.
Dezinformarea poate face victime. De exemplu, pe 31 martie, oamenii de știință au publicat o lucrare în Analele de Medicină Internă, revistă medicală a Colegiului Medicilor din America, în care se exprimă îngrijorarea cu privire la informațiile înșelătoare care circulau în media, în legătură cu utilizarea hidroxiclorochinei și cloroquinei ca potențiale tratamente pentru COVID-19. Autorii lucrării s-au alarmat pentru că acest zis „tratament” a dus la moartea unui bărbat care a băut un produs de curățare a rezervoarelor de pește, pe bază de cloroquină.
Aşa că am realizat o listă cu cele mai întâlnite 10 mituri despre noul coronavirus:
1. Purtarea oricărui fel de mască ne protejează de infecţie
De la apariţia primelor focare de infecţie, purtarea măştilor a fost intens dezbătută. Iniţial, specialiştii au recomandat doar medicilor să poarte măşti chirurgicale. Însă, crescând numărul de infectaţi, cei de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor – CDC (SUA) au revenit cu o rectificare prin care îi sfătuiau pe toţi oamenii să aibă faţa acoperită în spaţiile publice. Acum, purtarea măştilor în zonele carantinate a devenit obligatorie.
Totuşi, experţii spun că nu toate măştile pot împiedica persoanele sănătoase să se infecteze. Singurele eficiente sunt cele medicale, modelele N95 şi N100, rezervate în această perioadă doar cadrelor medicale, mai expuse la îmbolnăvire.
Principalul scop al acoperirii feţei este de a preveni persoanele care deja sunt infectate să răspândească coronavirusul prin picăturile de salivă din aer. Există şi persoane asimptomatice care pot fi transmite virusul. Un raport CDC arată că 25% dintre persoanele purtătoare de coronavirus nu prezintă semne ale infecţiei. Aceştia recomandă întregii populaţii să umble cu faţa acoperită şi să-şi igienizeze des mâinile.
2. Virusul a fost creat într-un laborator şi se transmite prin intermediul tehnologiei 5G
Pe măsură ce virusul înaintează în toate colţurile lumii, au început să apară diferite teorii ale conspiraţiei privind originea lui. Un studiu arată că trei din zece americani cred că virusul COVID-19 a fost creat de un om în laborator. De asemenea, există oameni care cred că acesta este răspândit prin undele radio ale reţelelor mobile ce funcţionează cu tehnologia 5G, chiar dacă multe ţări cu focare de infecţie nu au instalate astfel de sisteme. Această teorie a conspiraţiei i-a determinat pe mai mulţi englezi să ardă stâlpii 5G din Londra.
Un studiu publicat în Nature Medicine (revistă medicală), la jumătatea lunii martie a confirmat faptul că virusul SARS-CoV-2 are origine animală şi nu a fost creat de om. Coronavirusurile sunt familii de mai multe virusuri comune, dar care provin de la specii diferite. COVID-19 este un betacoronavirus, precum MERS-CoV şi SARS-Cov, toate provenite de la lilieci.
Nu vă atingeţi faţa! Trucuri utile
3. Produsele importate din China ne pot infecta
Noul coronavirus a apărut în Wuhan, China, iar acest lucru a creat o concepţie greşită privind importurile din această ţară. Oamenii au început să creadă că prin intermediul importurilor se transportă şi virusul.
Potrivit CDC, virusul poate supravieţui pentru o perioadă scurtă de timp pe unele suprafeţe, însă este puţin probabil să se răspândească prin produsele sau ambalajele expediate din China, mai ales că transportul durează zile sau săptămâni şi se fac la temperaturi ambientale. În prezent, nu există dovezi care să susțină transmiterea COVID-19 prin mărfurile importate și nu au existat cazuri asociate cu mărfurile importate din Asia.
4. Dacă ne putem ţine respiraţia timp de 10 secunde, nu avem coronavirus
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), această informaţie este falsă. Nu se poate confirma faptul că prin oprirea repiraţiei demonstrăm că nu suntem infectaţi. Ba mai mult, exerciţiile de respiraţie pot fi periculoase.
Informațiile privind simptomele COVID-19 s-au schimbat de la începutul focarului până acum, dar cele mai frecvente semne ale infecției sunt tusea uscată, oboseala și febra.
5. Persoanele tinere nu se pot infecta cu noul coronavirus
Riscul de complicaţii grave şi de deces este mai crescut la persoanele mai în vârstă, însă şi persoanele tinere se pot infecta şi pot avea simptome accentuate.
Un rapot CDC apărut luna trecută arăta că la majoritatea persoanelor peste 45 de ani apar complicaţii după infectarea cu noul coronavirus. 38% dintre persoanele spitalizate având între 20 şi 54 de ani.
Lupta împotriva dezinformării populaţiei a determinat unele oraşe din SUA să apeleze la social media pentru a ajunge la Generaţia Z (persoane între 16 şi 24 de ani). Scopul acestei mişcări a fost să stopeze dezinfomarea şi să crească prevenirea în rândul tinerilor.
6. Ibuprofenul poate accentua simptomele coronavirusului
La mijlocul lunii martie, ministrul sănătăţii din Franţa a declarat că persoanele cu noul coronavirus ar trebui să se abţină de la administrarea medicamentelor cu ibuprofen, pentru că agravează boala. Însă OMS a infirmat această declaraţie, spunând că nu există dovezi care să susţină afirmaţia ministrului francez.
7. Dacă am fost o dată infectaţi cu COVID-19, nu mai putem lua boala
Un cercetător din Baltimore, SUA, a declarat că unii pacienţi pe care îi trata s-au vindecat, însă s-au infectat şi a doua oară, dar de această dată, forma a fost mai uşoară.
Până acum, în lume, s-au raportat mai multe cazuri de recidivă a bolii, însă majoritatea nu a dezvoltat virusul şi a doua oară. De aceea, este importantă prevenirea şi după ce ne vindecăm.
8. Putem să ne creăm singuri tratamentul împotriva COVID-19
Potrivit OMS, măsuri extreme precum ingerarea de clorit de sodiu (un tip de înălbitor) sau automedicaţia cu un produs de curățare a rezervoarelor de pește nu vor ajuta la prevenirea sau tratarea COVID-19 și pot fi periculoase.
Fumatul și consumare de remedii pe bază de plante sau antibiotice sunt, de asemenea, ineficiente împotriva noului coronavirus.
Sunt persoanele cu diabet mai predispuse la COVID-19?
9. Virusul va dispărea odată ce se încălzeşte afară
Gripa, o altă boală virală atinge apogeul în lunile decembrie-februarie, când sunt cele mai multe cazuri. Astfel, persoanele cred că şi COVID-19 este o răceală ce va dispărea odată cu creşterea temperaturilor.
Experţii sunt de părere că vor exista luni în care va scădea numărul de îmbolnăviri, însă cum şi celelalte gripe au sezoanele lor, şi noul coronavirus va avea perioade de apogeu.
10. Social media este o sursă credibilă de unde ne putem informa cu privire la COVID-19
Într-un moment în care ceea ce experții cred a fi adevărat pare să se schimbe aproape în fiecare zi, este important să știm care sunt sursele de încredere de pe care ne putem informa.
Orice informaţie apărută în social media se verifică pe o sursă legitimă, precum site-ul Ministerului Afacerilor Interne, Telverde şi pagina de Facebook a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
