Herpesul Zoster este o boală infecto-contagioasă, determinată de virusul varicelo-zosterian, același virus care provoacă varicelă. Afecțiunea se caracterizează prin inflamația unuia sau mai multor ganglioni și a rădăcinilor nervoase senzitive respective, iar clinic printr-o erupție eritematoveziculoasa, însoțită de dureri vii, cu topografie limitată (de unde denumirea de zona zoster).
Virusul varicelo-zosterian persistă timp îndelungat (probabil toată viață) în organismul persoanelor care au suferit de o varicelă tipică sau de o infecție inaparentă. Se realizează astfel o infecție persistentă, localizată în ganglionii nervoși spinali sau cei omologi ai nervilor cranieni.
Factori favorizanți pentru Zona Zoster
După varicelă, sistemul imunitar este suficient de puternic pentru a împiedica o recidivă, dar insuficient pentru a suprima persistența virusului în ganglioni sau rădăcinile nervoase. De aici, în condițiile scăderii imunității (stres, efort fizic mare, intercurențe respiratorii, traumatism), infecția se poate reactiva realizând un tablou de herpes zoster. Zona zoster reprezintă deci, o reactivare a unei infecții latente cu virus varicelo-zosterian (și nu o reinfecție), varicela fiind răspunsul clinic primar, iar herpes zoster manifestarea tardivă a infecției latente.
Cum se transmite zona zoster?
Contagiozitatea herpesului zoster este sigură. Bolnavul cu Zona Zoster poate declanșa o epidemie de varicelă, dacă se află în contact cu copii receptivi la varicelă. Frecvența bolii este mai mare la adulți și bătrâni (90%), iar la copii apare foarte rar (5% din totalul cazurilor).
Simptome zona zoster: durere puternică, oboseală, febră
Debutul bolii este variat, de obicei câteva zile este precedat de oboseală, cefalee, febră. Simptomul principal este durerea, foarte intensă, resimțită ca o arsură sau ca o înțepătură pe traiectul pe care va apărea erupția. Durerea puternică precede apariția erupției, ceea ce poate duce la erori de diagnostic (apendicită, pleurită) și poate fi însoțită de durere la atingere. Durerea poate persista săptămâni și chiar luni, mai ales la vârstnici, la care poate determina și tulburări psihice. Inflamația ganglionilor regionali poate preceda, de asemenea, erupția.
Când apare, erupția este delimitată la o arie cutanată, iritată de nervii ce aparțin unei rădăcini nervoase senzitive sau grup de rădăcini nervoase (distribuție radiculară). Erupția zona zoster se oprește la linia mediană, leziunile fiind unilaterale. Inițial apar niște pete roșii, care se transformă ulterior în vezicule. Conținutul veziculelor se tulbură, apoi se usucă, transformându-se în cruste. Acestea persistă 10-14 zile, apoi se desprind, lăsând o depigmentare centrală și o hiperpigmentare periferică.
Principala caracteristică a bolii zona zoster este topografia radiculară a erupției în formă de benzi (aspect zonal, în centură sau în chingă) suprapusă pe suprafața de inervare senzitivă cutanată a rădăcinii sau rădăcinilor afectate de virus (de exemplu toracic, cervical, abdominal, în zona membrelor). Evoluția zonei zoster durează între 2 și 4 săptămâni, până la vindecarea leziunilor cutanate.
Complicații ale zonei zoster
Complicațiile pot fi locale (suprainfectare bacteriană) sau sistemice – pneumonie zosteriană, laringotraheita, manifestări digestive (colici, pareze intestinale, sindrom pseudoocluziv), encefalite.
Prognosticul în ceea ce privește vindecarea este favorabil mai ales la copii și la adult. Persoanele în vârstă pot rămâne timp îndelungat cu dureri supărătoare, iar persoanele cu rezistență scăzută (neoplasme, corticoterapie) pot face herpes diseminat. Recidivele sunt rare.
Metode de tratament pentru zona zoster
Tratamentul zonei zoster este simptomatic și urmărește:
- Calmarea durerilor – sunt recomandate antiinflamatoare, antialgice, vitaminele din grupul B.
- Prevenirea suprainfectiilor bacteriene – atingeri cu soluții mentol, antiseptice locale.
- Pacienții trebuie ținuți în repaus și izolați pentru primele 7 zile de boală. Se recomandă o dietă hrănitoare.
- Tratamentul oftalmic al zonei zoster este stabilit numai de către medicul oftalmolog.
Măsuri de prevenire a infecției zona zoster
În cazul zonei zoster, sunt indicate aceleași măsuri profilactice ca la varicelă. Orice pacient trebuie izolat de persoanele receptive la varicelă (în special copii). Pentru copiii receptivi și pentru persoanele „cu risc” (stări de imunodeficiență) se recurge la administrarea de imunoglobuline antizoster preparate din plasmă recoltată de la convalescentii de herpes zoster sau de varicelă la 1-2 săptămâni de la debutul erupției.
