Colesterolul este o substanta moale, grasoasa, care se gaseste in sange si in toate celulele corpului. Este normal sa avem colesterol si avem nevoie de el pentru buna functionare a organismului, deoarece colesterolul contribuie la formarea peretilor celulari, a unor hormoni, precum si la asigurarea energiei necesare organismului.
Producerea de acizi grasi biliari in ficat foloseste ca materie prima colesterolul, fiind unul dintre mecanismele principale de mentinere a concentratiei plasmatice a colesterolului in limite normale.
Colesterolul este unul dintre precursorii vitaminei D. Este convertit in mucoasa intestinala in provitamina colecalciferolului (D3) si depozitat in tesutul subcutanat. Transformarea in forma activa se face prin expunerea pielii la raze ultraviolete.
De ce este „rau” colesterolul?
Nivelul crescut al colesterolului in sange se numeste hipercolesterolemie. Colesterolul in exces se depune pe peretii vaselor de sange, unde formeaza niste depozite dure ce scad elasticitatea vaselor. Acestea devin ingrosate si rigide. Proces, cunoscut sub denumirea de ateroscleroza, determina ingustarea vaselor de sange, ingreunarea circulatiei sangvine si irigarea defectuoasa a organelor si tesuturilor organismului. In interiorul sau pe suprafata placii de aterom se pot forma cheaguri care pot bloca circulatia sangelui prin artere, ducand la aparitia infarctului de miocard sau a accidentului vascular cerebral.
75% din colesterolul total este sintetizat in organism, in special in ficat, dar si la nivel intestinal, suprarenal si la nivelul tesuturilor de reproducere, in timp ce 25% provine din alimentatie.
Care sunt tipurile de colesterol?
Pentru a putea circula in sange, colesterolul are nevoie de anumite molecule (proteine) care il transporta si care se numesc lipoproteine, cele mai importante fiind LDL si HDL-colesterolul.
LDL-colesterolul este asa-numitul colesterol „rau”. Acesta are rolul de a transporta colesterolul de la ficat la celulele organismului care au nevoie de el. In exces insa, LDL-colesterolul se depune pe peretii vaselor de sange si duce la ateroscleroza.
HDL-colesterolul este colesterolul „bun”. El transporta inapoi la ficat colesterolul in exces, de care celulele nu mai au nevoie.
Termenul de lipide se refera la toate grasimile (substantele „grase”) din sange si include pe langa colesterol si trigliceridele. Cu cat nivelul de LDL-colesterol si cel de trigliceride sunt mai mari sau nivelul de HDL-colesterol este mai mic, cu atat riscul de producere a bolilor cardiovasculare este mai mare.
Persoanele care necesita un control cel putin anual al colesterolului sunt:
1.Persoanele care au un nivel crescut de colesterol (peste 200mg/dl);
2.Persoanele supraponderale/obeze, cele sedentare, precum si cele care consuma multe grasimi si putine fructe si legume;
3.Barbatii peste 55 de ani si femeile postmenopauza;
4.Persoanele cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli de inima si cerebro-vasculare sau ale arterelor periferice;
5.Persoanele care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (parinti/bunici/rude de gradul I care au colesterol mare sau au suferit de boli de inima la varste tinere).
Nu exista o singura valoare normala a grasimilor in sange
Valorile normale ale colesterolului depind de varsta, factorii de risc asociati, precum si de bolile de care sufera fiecare persoana in parte. Nu exista o singura valoare normala a lipidelor din sange. Valoarea colesterolului pentru fiecare persoana in parte trebuie individualizata in functie de bolile si factorii de risc asociati. In general, se considera ca pentru adulti valorile optime ale grasimilor in sange sunt:
Colesterol total <190 mg/dl
LDL-colesterol <115 mg/dl
HDL-colesterol >60 mg/dl
Trigliceride <150 mg/dl
Pentru persoanele care sufera deja de boli cardiovasculare determinate de ateroscleroza sau diabet zaharat, valorile colesterolului sunt si mai joase: colesterol total <150-155 mg/dl, LDL-colesterol <75-80 mg/dl.
Factori de risc: fumatul, sedentarismul, HTA
Factorii de risc care pot duce la aparitia bolilor cardiovasculare sunt: fumatul, hipertensiunea arteriala (HTA), diabetul zaharat, efortul fizic limitat (sedentarismul), obezitatea, factorii psihosociali (in special stresul cronic), alcoolul in cantitate mare. Acestia pot fi modificati prin schimbarea stilului de viata, un pas foarte important ce poate fi facut in vederea scaderii riscului cardiovascular asociat.
Excesul grasimilor creste riscul aparitiei bolilor de inima
Grasimile daunatoare sanatatii sunt grasimile saturate, cele hidrogenate si grasimile nesaturate trans. Excesul lor in alimentatie creste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare, prin cresterea colesterolului total si a LDL-colesterolului (colesterolul „rau”).
Grasimile saturate se gasesc in produsele de origine animala, precum carnea de porc, miel, pielita de la pui/curcan, unt, seu, lapte integral, branzeturi grase. Alte alimente bogate in grasimi saturate sunt uleiul de cocos, de palmier si alte uleiuri tropicale.
Grasimile saturate sunt responsabile pentru cresterea nivelului colesterolului din sange si a riscului aparitiei unor boli coronariene. Din acest motiv se recomanda limitarea lor la maximum 10% din totalul kilocaloriilor consumate intr-o zi, adica la maximum 20 de grame pe zi pentru femei si 24 de grame pe zi pentru barbati.
Grasimile hidrogenate, acizii grasi trans (grasimi nesaturate trans) fac parte din clasa grasimilor nesaturate, dar „rele”. Se formeaza adesea in timpul procesarii industriale a alimentelor, cand unele grasimi sufera procesul denumit hidrogenare, prin care li se modifica structura chimica.
Grasimile nesaturate trans cresc colesterolul total, LDL-colesterolul si scad HDL-colesterolul. De obicei se prescurteaza si sunt trecute pe etichetele alimentelor care le contin ca TFA.
Sfaturi pentru alegerea tipurilor de grasime
Limitati aportul de grasimi din dieta, dar nu le eliminati complet; Alegeti alimentele care contin grasimi nesaturate; Folositi ulei de masline in loc de unt la prajire si uleiul de masline la salate; Presarati nuci maruntite sau seminte de floarea-soarelui peste salate; Consumati unt de arahide sau alt unt nehidrogenat; Adaugati felii de avocado la sandvisuri; Consumati carne de peste (somon, macrou) o data sau de doua ori pe saptamana, deoarece contine grasimi mononesaturate si acizi grasi Omega-3.
Dr. Laura Ene,
Medic rezident Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice
„Prof. N. Paulescu” Bucuresti,
Membru al Fundatiei pentru Alimentatie Sanatoasa
